Anul 1434. Cea mai veche atestare scrisă a Curții domnești din Iași. Cercetările arheologice au demonstrat însă că aşezarea exista înainte de vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Dat fiind faptul ca existau clădiri mai vechi (de exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată.
Curtea domnească din Iaşi era construită pe un promontoriu care îi asigura vizibilitatea de la distanţă, îi punea în valoare ţinuta maiestoasă. Imaginea ei domina intrarea principală în oraş, la acele vremuri, care se făcea dinspre sud, pe podul de peste Bahlui. Aceasta ocupa spaţiul pe care se află astăzi Palatul Culturii şi s-a extins în timpul lui Ştefan cel Mare ea făcând parte din sistemul de reşedinţe domneşti locuite ocazional de către voievozii Moldovei şi suita lor.
Abia după ce reşedinţa principală a Domniei s-a stabilit mai cu temei la Iaşi, curtea de aici a dobândit mai multă importanţă, acordându-i-se un statut privilegiat. Potrivit cronicii lui Ioan Neculce, acest fapt s-a petrecut în a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu, pe la anul 1564, dar istoricii considera ca este vorba de un proces mult mai îndelungat. Curtea Domnească a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, din prima jumătate a secolului al XV-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea, perioadă în care însemnătatea administrativă şi politică a fortificaţiilor a fost completată de cea culturală, la Iaşi tipărindu-se cărţi şi documente de referinţă în istoria românilor.
Anul 1632. A avut loc Rada de la Korsun a cazacilor zaporojeni, în legătură cu intensificarea jugului șlehtei poloneze în Ucraina. La ea au participat 2 mii de cazaci şi „starşine” ale cazacilor. S-a decis să fie apărata credinţa ortodoxă şi să nu le se permită leşilor să ocupe Ucraina din partea stângă a Niprului.
Anul 1856. S-a născut la Suceava, Dimitrie Dan, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina), membru corespondent al Academiei Române din 1904. Între lucrările sale se remarcă „Obiceiuri şi credinţe armene la naştere, nuntă şi înmormântare”, „Rutenii din Bucovina”, „Poezii populare adunate în comuna Balca”. A decedat la Cernăuţi în ziua de 25 mai 1927.
Anul 1871. S-a născut slăvitul sportiv şi luptător profesionist ucrainean, Ivan Piddubnyi. Ivan Piddubnyi (1871-1949), ţăran din ţinutul Cerkasî , a devenit de 6 ori campion mondial. În decursul a patruzeci de ani de evoluare Ivan Piddubnyi n-a suferit nici o înfrângere şi a fost numit „campion al campionilor”. El a evoluat în 14 ţări ale lumii. În perioada sovietică a fost arestat de NKVD, apoi eliberat. În ultima perioadă a vieţii a trăit în sărăcie, nu-i ajungeau bani nici pentru pâine şi a fost nevoit să-şi vândă toate medaliile pentru a-şi asigura existenţa.
Anul 1878. Armata română victorioasă în Războiul de Independență își face intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.
Anul 1939. Inaugurarea oficială a postului „Radio Basarabia” de la Chişinău prin transmiterea Sfintei Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune şi a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. Radio Basarabia a funcționat doar 300 de zile. Postul a fost preluat de puterea sovietică, în iunie 1940, iar în 1941, odată cu retragerea Armatei Roșii din Basarabia, clădirea, emițătorul și antena au fost aruncate în aer.
Anul 2009. Premiul Nobel pentru literatură pe 2009 a fost atribuit scriitoarei germane originare din România, Herta Muller, ale cărei scrieri prezintă viaţa sub dictatura comunistă în România.
Anul 2012. A murit Aureliu Busuioc, scriitor, ziarist şi dramaturg din R. Moldova. S-a născut la 26 octombrie 1928 în satul Codreanca, din județul interbelic Orhei. A urmat liceul „T. Boga” din Timișoara. A învățat și la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care a abandonat-o în timpul examenelor finale pentru a fi „repatriat”. Revine în Moldova în 1949 şi studiază la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. A fost șef de sector la ziarul oficial al comuniştilor din RSS Moldovenească „Moldova socialistă”, redactor-șef adjunct la revista „Chipăruș”, redactor-șef la ziarul „Tinerimea Moldovei”, consultant literar, iar în 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Romanul său „Singur în fața dragostei” (1966) a fost ecranizat la Moldova-film. Unele scene au fost filmate în satul Boian din regiunea Cernăuţi. A fost de asemenea autor al mai multor scenarii de film.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com