În ultima vreme se vorbește mult despre pericolele care amenință existența limbii române la Cernăuți. Asimilarea, ucrainizarea sau noua Lege a Învățământului, care îngrădește utilizarea limbii materne în școli, sunt subiectele discutate intens de opinia publică. În mod paradoxal, constatăm că studierea limbii române a devenit în ultimii ani o preocupare constantă în rândul etnicilor ucraineni.
La orice colț de stradă poți întâlni anunțuri publicitare despre cursuri în limba română destinate cetățenilor vorbitori de limba ucraineană. Ucrainenii au început masiv să studieze limba română pentru a intra în posesia unui pașaport către lumea civilizată. Fenomenul a căpătat amploare, iar pentru profesorii de română a devenit o sursă stabilă și sigură de completare a bugetului familial. Cert este că Cernăuțiul se românizează de la o zi la alta. Cu câțiva ani în urmă, directorii școlilor românești implorau părinții să-și înscrie copiii la aceste instituții, iar completarea clasei întâi cu numărul necesar de elevi le crea adevărate bătăi de cap. Acum lucrurile s-au schimbat. Tot mai mulți ucraineni au început să-și dea copiii la școlile cu predarea în limba română. Ca dovadă, la Gimnaziul românesc nr. 6 din Cernăuți anul acesta s-au înscris peste 40 de copii, astfel că conducerea instituției a fost nevoită să înființeze în premieră două clase întâi. Numărul cererilor de înscriere la această instituție este în continuă creștere. Aproximativ 20 de părinți au depus deja cereri de înscriere a copiilor în clasa întâi în următorul an de studiu.
Svetlana Biriukova din Cernăuți, este vorbitoare de limba ucraineană, însă și-a dorit foarte mult ca fetița ei să învețe româna. Ecaterina studiază în clasa a IV-a la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” și acum vorbește perfect în limbile română și ucraineană, spre marea bucurie a părinților Svetlana și Andrei.
„Ecaterina a absolvit clasa întâi la o școală ucraineană din oraș. Am decis împreună cu soțul să o transferăm la o școală românească. Noi avem origini ucrainene și acasă vorbim în ucraineană. M-am gândit la viitorul fetiței, pentru că înțelegem care sunt avantajele cunoașterii unei limbi străine. În fond, a fost decizia soțului. Eu aveam unele rezerve pentru că nu știam cum se va adapta copilul într-un mediu lingvistic străin. Spre surprinderea noastră, Ecaterina s-a adaptat foarte ușor și acum vorbește foarte bine în două limbi și are rezultate bune la învățătură. Cred că limbile străine trebuie studiate din copilărie, indiferent dacă e vorba de română, engleză sau alte limbi”.
Ideea de a înscrie copilul la o școală românească a fost privită inițial cu suspiciune de către unii prieteni. Mai apoi, mulți dintre ei au decis să urmeze exemplul Svetlanei, pentru că cunoașterea unei limbi străine oferă mai multe șanse de reușită în viață.
„Foarte mulți dintre prietenii noștri ucraineni cunosc foarte puține lucruri despre români, despre istoria și cultura lor. Eu le-am deschis ochii și mulți dintre ne sunt acum recunoscători. Unii dintre ei și-au înscris copiii la școli românești și nu regretă că au făcut acest pas. Am rămas surprinsă de noua Lege a Învățământului, care limitează folosirea limbii materne. Copiii care studiază în școlile minorităților naționale nu sunt marginalizați. Dimpotrivă, ei trăiesc într-o societate în care pot comunica atât în română, cât și în limba ucraineană. Prin urmare, ei însușesc din copilărie două limbi și au un grad mai ridicat de inteligență. Însușirea limbii române oferă mai multe oportunități în viață. Româna face parte din grupul limbilor romanice, astfel că copiii noștri vor putea însuși mai ușor oricare limbă europeană. Se vorbește foarte mult despre integrarea Ucrainei în UE, însă nu trebuie să uităm că în Europa anume minoritățile au cele mai multe drepturi”, menționează doamna Svetlana Biriukova.