Nicolae MINTENCU
SCUT ŞI CRUCE
Limba maternă e-o lacrimă dulce,
Lamură sfântă şi leac;
Limba maternă e Scut şi Cruce,
Ocrotitoare în veac.
Limba maternă e zâmbet şi soare,
Fulger prin noapte şi fum;
Limba maternă e mir şi-alinare,
Un fenix ce naşte din scrum.
Limba maternă e-o sărbătoare,
Harul din ceruri purces;
Limba maternă e casa cea mare,
Unde tainele vieţii se ţes.
Limba maternă e glas de vioară,
Revărs de lumină în zori;
Limba maternă e hora cea mare,
Ce-adună-n cunună feciori.
Limba maternă-i făclie şi sfeşnic
În casa lui Dumnezeu;
Limba maternă-i Luceafărul veşnic
Şi Logosul neamului meu.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com