Grai
Izvor de apă vie șipotește,
Cu lung ecou în vremuri ancestrale.
Vărsându-se-n genuri universale,
Izvorul se exprimă românește.
Un pom de aur din străfunduri crește,
Sorbindu-și sevele din miezul humei.
Și, înălțându-se-n privirea lumii,
Pomul își leagă rodul românește.
Izvor de apă vie, pom de aur –
E graiul nostru, dulce ca zefirul.
Acolo unde-și picură el mirul,
Firea se înfioară românește.