Limba minorităţilor naţionale a fost şi este cel mai vulnerabil moment al procesului de învăţământ, dacă acesta se desfăşoară în una dintre aceste limbi. în regiunea Cernăuţi sunt şcoli cu predare în limba română. Actuala reformă a învăţământului oferă mai multă libertate de acţiune pentru direcţiile regionale, secţiile raionale ale învăţământului public, precum şi pentru administraţiile şcolilor. Proiectul Planului model de învăţământ pentru clasele a 10-11-a ale şcolilor de cultură generală s-a aflat în discuţie şi propunerile deja au fost făcute.
Planul-model de învăţământ prevede realizarea conţinutului învăţământului în clasele superioare, determinat de standardul de stat al şcolii medii generale, şi serveşte drept bază pentru întocmirea planului de lucru al şcolii în conformitate cu profilul ei de învăţământ. Se subliniază că învăţământul de profil în clasele superioare se face cu scopul de a lua în considerare capacităţile şi interesele elevilor, condiţionate de viitoarea profesie şi planurile vieţii. În legătură cu aceasta obiectele din clasele superioare au fost împărţite în categoria invariativă şi în cea variativă. Componenta invariativă prevede nouă obiecte obligatorii, pe primele două locuri fiind plasate limba şi literatura ucraineană, ceea ce nu trezeşte nici o îndoială. Pentru colectivele pedagogice ale şcolilor româneşti din regiune a trezit îngrijorare faptul că în lista obiectelor obligatorii, adică din componenta invariativă, lipsesc cele trei ore de română în clasele a noua şi a zecea. De aceea ei au făcut propuneri ca pentru şcolile cu limba de predare a minorităţilor naţionale obiectele limba şi literatura minorităţii naţionale să fie trecute din componenta variativă în cea invariativă, adică la nivel de stat să fie garantate cele trei ore pe săptămână de studiere a limbii şi literaturii materne. Liderii societăţilor naţional-culturale ale românilor din regiune au semnat o adresare către Preşedintele Ucrainei, în care se specifică: „Recentul Plan-model de învăţământ pentru clasele a 10-11-a ale instituţiilor de învăţământ general a trezit indignarea şi repulsia comunităţii româ ne din regiunea Cernăuţi. Dispariţia din componentul invariativ al planului de învăţământ a limbii române (limbii materne) şi a literaturii române e o încălcare fără precedent a drepturilor noastre, pe care nu şi-a permis-o nici regimul totalitar stalinist. Includerea limbii materne în categoria obiectelor de profil opţionale duce inevitabil la dispariţia orelor de limba maternă în proporţie de 90 la sută. Realizarea acestui plan e un pas în plus spre asimilarea comunităţii româneşti din Ucraina, care constituie 0,5 milioane din populaţia ţării. Asemenea tentative noi le înţelegem ca încercări de lezare directă a dreptului de studiere a limbii materne şi a literaturii, prin aceasta încălcându-se o serie de legi ale Ucrainei şi a mai multor convenţii europene, ratificate de Ucraina”. Semnatarii Adresării se referă la legile Ucrainei în care se accentuează că statul garantează respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului de a studia în limba maternă, la Carta Europeană privind limbile regionale şi ale minorităţilor. Planul de învăţământ, propus de Ministerul de resort, intră în contradicţie cu Legea Ucrainei referitoare la ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale. Liderii societăţilor naţional-culturale româneşti apelează la ajutorul Preşedintelui „în vederea protecţiei drepturilor noastre la studierea limbii materne şi a literaturii de către elevii claselor a 10-11-a ale şcolilor de cultură generală, respectiv păstrarea în componentul invariativ a planului de învăţământ a limbii şi literaturii române”. Trezeşte îngrijorarea reprezentanţilor minorităţilor naţionale proiectul de lege cu privire la limba de stat, înregistrat în Rada Supremă la 19 ianuarie, căci văd în el o tratare incorectă a drepturilor acestora. Proiectul, care încă n-a fost examinat, a provocat un val de proteste în societate. Şeful ARS Transcarpatia, Ghenadi Moscal, s-a pronun ţat categoric împotriva lui, deoarece în ţară funcţionează mai multe legi care apără limba de stat şi nu lezează drepturile minorităţilor naţionale. Ministerul de Externe al Ungariei a declarat că dacă o astfel de lege va fi adoptată, Ungaria va aborda chestiunea dată în cadrul instituţiilor comunitare. Alţii sunt de părere că această lege poate îndepărta Estul ţării de politica Kievului. Contăm pe aceea că este vorba doar de un proiect de lege care va fi respins de majoritatea parlamentarilor şi se va găsi o soluţie care să consolideze poporul ucrainean, format din reprezentanţii a peste o sută de etnii, în această perioadă atât de complicată pentru suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi viitorul prosper al statului.
Vasile Carlașciuc
în imagine: un gmp de profesori de română din raionul Noua Suliţă,
care, ca şi alţi colegi de-ai lor, speră în găsirea unei soluţii pozitive
pentru soarta de mai departe a învăţământului în limba maternă.