La 28 iulie creștinii de rit răsăritean sărbătoresc Ziua de Pomenire a Sfântului Volodymyr Deopotrivă cu Apostolii, cneazul care a creştinat Rusia Kieveană. Totodată este marcată și Ziua creştinării Rusiei Kievene.
Cneazul Volodymyr a fost nepotul cneaghinei Olga, care prima dintre conducătorii Rusiei Kievene s-a convertit la creștinism. În anul 987, Volodymyr a ocupat Hersonesul, care aparținea atunci Bizanțului, și a cerut împăraţilor bizantini Constantin și Vasile mâna surorii lor, Ana.
Ei au căzut de acord, însă i-au pus condiţiat lui Volodymyr să se convertească la creștinism. Legenda spune că înainte de nuntă, cneazul a orbit și Ana l-a convins să se convertească la creștinism cât mai curând posibil. După ce a primit botezul, Volodymyr și-a recăpătat vederile și a exclamat: „Acum l-am văzut pe Dumnezeul cel adevărat!”. Acest lucru i-a impresionat pe oştenii cneazului şi mulți dintre ei s-au botezat.
Volodymyr a murit la 15 iulie 1015, în localitatea Berestov de lângă Kiev, și a fost înmormântat în altarul Bisericii Zecimii (Desiatinna) în prezența unui număr mare de oameni.
Sfântului Volodymyr a început să fie venerat în secolul al XI-lea, dar abia în secolul al XIII-lea a avut loc canonizarea cneazului.
În această zi credincioșii, dar mai ales persoanele cu vederi slabe şi cei grav bolnavi, se roagă în faţa icoanei lui Volodymyr cel Mare. Se crede că Volodymyr a fost grav bolnav și a orbit, dar a putut învinge bolile după ce a acceptat creștinismul.
Bizanţul a oferit Rusiei Kievene cinci daruri: religia ei, legile, viziunea asupra lumii, arta şi scrisul.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com