File de istorie puțin cunoscute
Unul dintre cele mai importante, dar în același timp mai controversate personaje din istoria noastră, este mama Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Potrivit documentelor vremii, Maria Oltea, cunoscută și sub numele de Doamna Oltea, s-a născut prin anii 1405-1407 și a murit în ziua de 4 noiembrie 1464, la vârsta de 54-57 de ani. Spre sfârșitul vieții, s-a călugărit, dar nu înainte să-și vadă fiul pe scaunul tatălui său. Se spune că, împreună cu fratele ei, boierul Vlaicul, a avut o contribuție marcantă atât în educația, cât și în urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare. Femeie aprigă și hotărâtă, și-a educat fiul în spiritul dragostei față de țară și neam și în credință față de Dumnezeu. Era o femeie energică și hotărâtă, iar la caracter Ștefan îi semăna ei.
Doamna Oltea, devenită maica Maria după ce s-a călugărit, a fost înmormântată de fiul ei în mănăstirea Probota Veche, zidită din piatră de Alexandru cel Bun. La săpăturile efectuate la Probota Veche s-a găsit piatra de mormânt pusă de fiul ei când a murit. E singura amintire despre această femeie deosebit de devotată lui Dumnezeu și neamului din care făcea parte.
În unele balade și legende mama Voievodului este numită Oltea, în altele Maria. Unii istorici susțin că al doilea nume ar fi cel de călugărie. După ce Bogdan al II-lea a fost asasinat la Reuseni (16/17 octombrie 1451), doamna Oltea se grăbește să plece din Moldova pentru a-și proteja fiul urmărit de iscoadele lui Petru Aron.
Împreună cu fratele său, boierul Vlaicul, și cei șase copii, între care și tânărul Ștefan, doamna Oltea trece munții și se refugiază la Iancu de Hunedoara, unde vor găsi protecție și adăpost. Nu era un lucru ușor de făcut, pentru a călători în altă țară era nevoie de salvconduct de liberă trecere, document ce trebuia emis de Iancu, care să-și asume obligația de a-i găzdui. Acesta avea mulți dușmani la Buda și avea nevoie de argumente cu care să-și justifice amestecul în intrigile din Moldova, iar tăinuirea unui prinț străin nu se putea face cu ușurință. Pentru a-i cere adăpost lui Iancu doamna Oltea s-a folosit de un tratat de alianță încheiat de Bogdan al II-lea cu Huniade, prin care cei doi jurau să se ajute reciproc. Redau pe scurt fragmente din acest tratat:
„Cu mila lui Dumnezeu, noi, Bogdan-Voievod, domn al țării Moldovei, facem cunoscut și cu această carte a noastră tuturor cari vor căta la dânsa sau o vor auzi citindu-se, când va fi cuiva de trebuință, că făgăduim și am făgăduit iubitului nostru părintelui Ianăș de Huniadia, guvernator al întregii țări a crăiei și altor, ca să-i fiu lui în chip de fiu cât viața noastră, și el și domnia sa asemenea să ne fie nouă părinte și orice îi va fi de trebuință din partea noastră, noi să stăm pe lângă domnia sa și cu căpeteniile noastre și cu toate oștile și cu tot sfatul cel bun al nostru, pentru bunul domniei sale și să fim tuturor prietenilor domniei sale prieteni, iar dușmanilor domniei sale dușmani.
…Și asemenea, ceea ce Dumnezeu să nu dea, tot dacă s-ar întâmpla vreo nenorocire să ne fie nouă deschisă și de bunăvoie a intra în țara părintelui nostru, Huniad Ianăș, și cu boierii și iarăși slobod, și de bunăvoie să ieșim cu toate slugile noastre.
Toate cele mai de sus le făgăduim iubitului nostru părinte să le ținem și să le împlinim după zapisul nostru și cât viața noastră, pe cinstea noastră și pe credința creștinească.
Și la aceasta este credința mai sus scrisului, domniei mele, Bogdan Voievod, și credința iubitului meu fiu Ștefan-Voievod, și credința tuturor boierilor noștri moldoveni mari și mici…
A scris Mihail pisar de Roman, anul 6958, brumar, (11.02.1450)”. Radu (1996), Homer Radu și Petru-Ioan Orha, Documente din Istoria Românilor, Editura Academiei, București, pag.95/96.
De remarcat că acesta este primul document în care Ștefan apare ca Voievod al Moldovei, dovadă că tocmai a împlinit 15 ani și a fost asociat la tron de tatăl său. Este singura referire în documentele vremii la vârsta Voievodului, care, potrivit tratatului de mai sus s-a născut la începutul lunii februarie 1435 sau cu cel mult una, două luni în urmă.
Andrei BREABĂN,
scriitor din Suceava
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com