Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Este decizia luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.
Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii.
„Reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!”, a scris Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, pe pagina sa de Facebook.
Mărțișorul, micul obiect împodobit cu un şnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, apare atât în tradiţia românilor, cât şi a popoarelor învecinate. În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare pe care le poartă în timpul lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori de primăvară, cum ar fi ghioceii sau zambilele.
Cercetătorul român Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.