Prima duminică după cea a Învierii este, de asemenea, marcată cu lumina triumfătoare a biruinței vieții asupra morții și numită Paștele Blajinilor. Lumânările de Paști sunt aprinse la mormintele celor ce se odihnesc întru Domnul. Tradiția și datoria creștinească ne cheamă să ne pomenim rudele cu numele înscrise pe foile îngălbenite de vreme ale pomelnicului familial. În această zi a recunoștinței trebuie să ne amintim cu un cuvânt bun de înaintașii neamului românesc de pe meleagurile bucovinene, care l-au servit cu discernământ până la ultima lor suflare. Numele lor rămân întipărite în sufletele și memoria celor vii, celor care le continuă cauza. De la Paștele precedent și până la actualul din rândurile comunității românești din regiune s-au dus pe drumul veșniciei mai mulți fii și fiice destoinice, chipul luminos al cărora va rămâne pentru mult timp în amintirea urmașilor. Vara trecută, în pomelnicul comunității noastre a fost înscris numele lui Octavian Bivolaru, care câteva decenii la rând s-a îngrijit de înveșnicirea memoriei românilor bucovineni – jertfe ale regimului totalitar sovietic. A fost unul dintre fondatorii Societății regionale „Golgota”, stând în fruntea filialei orășenești Cernăuți a acesteia, iar în ultimii ani a înregistrat-o ca societate panucraineană. A contribuit și a participat la ridicarea crucilor-simbol în cimitirul din Cernăuți și în mai multe sate din regiune întru veșnica pomenire a românilor bucovineni care nu s-au întors la baștină din gulaguri și siberii fără de sfârșit. Și-a purtat cu cinste crucea destinului și a lăsat pentru satul său natal, Culiceni, în cimitirul căruia își doarme somnul de veci, o minunată monografie. În primele luni ale anului curent ne-a părăsit și Ion Broască, fondatorul și președintele Societății medicilor români din regiunea Cernăuți „Isidor Bodea”. Medicul Ion Broască a reușit să-i adune într-o asociație pe colegii de breaslă consângeni, demonstrând că istoria medicinii din Bucovina a fost scrisă și de talentați specialiști de etnie română. A reușit să inaugureze placa comemorativă „Isidor Bodea”, să organizeze mai multe conferințe internaționale cu participarea medicilor din România și Republica Moldova, a scos de sub tipar și o carte despre medicii români bucovineni. A încetat să bată inima a doi mari profesori de limba și literatura română, veterani ai învățământului public din ținutul nostru – Gheorghe Micailu și Galina Constantinovici. Este semnificativ faptul că acești doi „apostoli ai graiului matern” au activat în cele mai vechi școli românești din regiune – din Ciudei și din suburbia Roșa a Cernăuțiului, cu o istorie de două secole. Ei au rămas în memoria foștilor colegi și discipoli, ai intelectualității românești din regiune ca apărători fermi ai graiului matern. Chiar în luminoasa zi de Paști din anul curent s-a stins steaua istoricului Florea Șapcă, directorul Școlii medii din Iordănești. El a făcut parte din Grupul „Arboroasa”, întemeiat de regretatul Dumitru Covalciuc, care la începutul perioadei de renaștere națională s-a apucat cu entuziasm să valorifice trecutul glorios al neamului. Anume ei au și descoperit „stejarul secular al lui Ștefan cel Mare” din Codrii Cosminului, în jurul căruia se adună, în a doua zi de Paști, reprezentanții comunității românești. N-o să mai vină la acest stejar ce simbolizează dăinuirea spiritului românesc de pe aceste meleaguri mioritice, împreună cu coriștii de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Voloca și cu lăutarii din această localitate, Ion Bodnar, care s-a stins în floarea vârstei în Vinerea Patimilor din acest an. Nu va mai răsuna vioara lui fermecată, îl deplânge neamul întreg și codrii legendari prin freamătul lor primăvăratic. Să ne amintim cu profund respect de acești români, care și-au trăit cu demnitate viața – mai lungă sau mai scurtă. Să-i aibă Dumnezeu în dreapta Sa.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com