Cartoful este unul dintre cele mai consumate alimente la nivel mondial, fiind nelipsit de pe mese. Originar din America de Sud, cartoful și-a dobândit popularitatea treptat în lumea modernă, unde a pătruns cu aproape 250 de ani în urmă, cu toate că se cultiva de mii de ani în munții Peru, iar în Imperiul Inca, din perioada Americii precolumbiene, era aliment de bază. Vesticii nu au avut încredere în cartof din cauza conținutului de alcaloizi, substanțe organice de natură toxică, astfel încât cartoful a avut nevoie de aproape 200 de ani pentru a se impune.
Cartofii albi sau cartofii roșii. Cartofii conțin în cea mai mare parte amidon, o substanță complexă, ce are la bază molecule de glucoză. Astfel, prin gătire și ingerare, amidonul este descompus și absorbit în organism sub formă de glucoză. În ceea ce priveşte compoziția, mai toate speciile de cartofi sunt similare. Totuși, cartoful roșu este de preferat, deoarece amidonul conținut de acesta este mai rezistent la prepararea termică, iar eliberarea glucozei în tubul digestiv se face mai lent.
Cum preparăm și consumăm cartofii. Modul de preparare al cartofului este cel care face diferența între o mâncare sănătoasă și una nesănătoasă. Altfel spus, prin modul de gătire, cartoful se poate transforma dintr-un aliment sănătos într-un fel de mâncare dăunător sănătății, pierzând multe dintre substanțele hrănitoare. Prepararea cartofului prin fierbere este cel mai bun mod de gătire, deoarece prin prăjire se emană substanțe toxice rezultate din încălzirea uleiului la temperaturi înalte. Cel mai cunoscut mod de consum al cartofului este însă cel prin prăjire, cartofii prăjiți fiind îndrăgiți deopotrivă atât de copii, cât și de adulți.
Beneficiile cartofului asupra sănătății. Pe lângă faptul că este foarte economic, cartoful are și proprietăți medicinale. Tuberculul de cartof este un cunoscut remediu digestiv, fiind de ajutor în cazul ulcerului gastric, duodenal și acidității. Cartoful se spală, se dă pe răzătoare și se pune într-o strecurătoare pentru a colecta sucul rezultat. Se bea din acest suc o jumătate de ceașcă, de trei ori pe zi. De asemenea, sucul proaspăt de cartof este un remediu excelent și în cazul afecțiunilor ficatului și ale vezicii biliare.
Cartoful conține toate vitaminele și mineralele necesare unei bune funcționări a organismului, mai puțin vitamina A. Mai mult, este o legumă ce abundă în vitamina C, dar care se pierde în mare parte prin gătire. Totuși, un cartof asigură 20% din necesarul zilnic de vitamina C, un lucru foarte benefic pentru inimă și sistemul imunitar.
O altă vitamină conținută de cartof este vitamina K ce are acțiune antihemoragică și antianemică. De asemenea, cartoful este în topul alimentelor ce au un conținut ridicat de potasiu, fier și cupru.
Cartofii conțin, pe lângă numeroasele vitamine și minerale, și fibre atât solubile, cât și insolubile, ceea ce ajută la reglarea digestiei și la menținerea unui nivel scăzut de colesterol.
Se mai știe de asemenea că nutrienții din cartofi au un puternic rol antiinflamator, această legumă fiind indicată și în boli precum astmul, osteoartrita sau artrita reumatoidă.
Utilizarea cartofului sub formă de comprese și măști faciale. Cartoful crud răzuit poate fi folosit cu succes și pentru uz extern. Astfel, acesta poate fi folosit sub formă de comprese pentru tratarea rănilor, a pielii iritate, a arsurilor, dar și sub formă de măști cosmetice pentru tenul gras sau pentru tenul uscat. Pentru tenul gras se amestecă un cartof răzuit cu zeama de la o lămâie și două lingurițe de miere, se întinde pe față și se lasă să acționeze 10 minute. Se clătește bine cu apă rece. Pentru tenul uscat se amestecă un cartof fiert pasat cu două linguri de lapte și un gălbenuș de ou crud, se întinde uniform pe față, se lasă 10 minute să acționeze, apoi se clătește cu apă călduță. (Pagini de Bucate.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com