Vânăta este o plantă importantă din punct de vedere economic în Asia și Africa, dar se știe puțin despre modul în care a evoluat. Documentele istorice și datele genetice arată că planta a fost domesticită pentru prima dată în Asia, dar majoritatea rudelor sălbatice sunt din Africa. Vinetele au fost cultivate de peste 4.000 de ani și au fost domesticite pentru prima dată în India antică. Cele mai vechi dovezi cunoscute despre cultivarea vinetelor provin din siturile arheologice din Thailanda și subcontinentul indian, datând aproximativ din anul 3.000 î.Hr.
Cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au descoperit că o singură fază a dezvoltării acestei legume a dat naștere la două linii distincte ale plantei. Unul este un grup de specii africane, iar celălalt este precursorul sălbatic al vinetei domesticite.
Vânăta (Solanum melongena) este un membru al genului gigant Solanum (conținând aproximativ 1.400 de specii) din familia solanaceelor (Solanaceae). Vinetele sunt una dintre culturile de solanacee cele mai importante din punct de vedere economic, alături de cartofi, roșii, ardei și tutun.
Sunt de obicei mov, dar unele soiuri pot avea și alte culori, cum ar fi soiurile albe, verzi sau în dungi. Au un conținut scăzut de calorii și sunt o sursă bună de fibre alimentare, vitamine și minerale. Ele conţin de asemenea şi antioxidanți, inclusiv antociani, care contribuie la culoarea lor violet intens.
Vinetele sunt o legumă foarte versatilă, folosită în mod obișnuit în diferite bucătării din întreaga lume. Sunt o sursă bună de fibre alimentare, care ajută la digestie și ajută la a avea un sistem digestiv sănătos. Vinetele sunt bogate în vitamine și minerale, inclusiv vitamina C, vitamina K, vitamina B6, acid folic, potasiu și mangan.
Vinetele sunt un plus pentru o dietă sănătoasă, deoarece au un conținut scăzut de calorii și grăsimi. Conțin o cantitate mică de nicotină naturală, dar nivelurile sunt neglijabile și nu sunt în nici un caz dăunătoare. Aceste legume pot face parte dintr-o dietă sănătoasă pentru inimă datorită conținutului lor ridicat de potasiu, care poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale.
Beneficiile vinetelor. Asupra sistemului cardiovascular, vinetele acționează prin menținerea sănătății arterelor, scad riscul de infarct și accident vascular cerebral. Vitamina K și bioflavonoidele întăresc vasele de sânge și scad riscul de formare a cheagurilor de sânge și trombozelor. Vinetele sunt recomandate în special persoanelor care suferă de arteroscleroză.
Bogate în fibre, vinetele susțin digestia și ajută în vindecarea sau menținerea sub control a gastritei, refluxului gastric, arsurilor și ulcerului. În combinațiile potrivite, pot calma indigestia, diareea, constipația și balonarea.
Vinetele conțin un antioxidant foarte puternic, numit nasunin. Acesta acționează preponderent asupra sistemului nervos, îmbunătățind activitatea cerebrală.
Sunt o sursă bună de vitamine și minerale, inclusiv vitamina C, vitamina K, vitamina B6, acid folic, potasiu și mangan, care joacă un rol important în sănătatea și bunăstarea generală.
Conținutul de potasiu din vinete poate susține sănătatea inimii, ajutând la menținerea unor niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale. Potasiul este un mineral esențial care joacă un rol în echilibrarea fluidelor și reglarea contracțiilor inimii.
Vinetele sunt un aliment cu indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că au un impact minim asupra nivelului de zahăr din sânge. Includerea vinetelor într-o dietă echilibrată poate fi benefică pentru persoanele cu diabet sau pentru cei care doresc să gestioneze nivelul zahărului din sânge.
Este important de reținut că, în timp ce vinetele oferă potențiale beneficii pentru sănătate, rezultatele individuale pot varia. Există persoane care pot fi alergice la vinete sau care pot suferi intoxicații, din cauza conținutului mare de alcoloizi din vinete. Este vorba în special de persoanele care au gută, osteoporoză, artrită sau alte boli inflamatorii.
În cazul copiilor, vinetele pot fi introduse treptat începând cu vârsta de un an. Trebuie, totuși, de apelat la medicul pediatru, pentru a evita eventuale neplăceri, dacă copilul a avut intoleranță la alimente similare.
Sfat util. Înainte de a găti vinetele, se spală bine, se taie rondele, se sărează şi se lasă să stea 30 de minute într-un castron. Sarea va elimina o parte din gustul amar. De asemenea, procedeul va preveni ca vinetele să absoarbă prea mult ulei și să devină grase în timpul gătitului, chiar dacă le prăjești. Se clătesc bine înainte de a le prepara termic. Vinetele se pot consuma simplu, sub formă de salată de vinete sau preparate pe grătar, prin coacere, prăjire sau sote ca garnitură. De reţinut că trecerea vinetelor prin pesmet și prăjirea în ulei le va adăuga calorii și grăsimi. (DOC.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com