La 25 decembrie prăznuiesc Naşterea Domnului, în afară de Biserica Romano-Catolică, şi 10 din cele 15 biserici ortodoxe. Există unele deosebiri între Crăciunul ortodox şi cel catolic. Biserica Răsăriteană consideră Naşterea Domnului drept o sărbătoare de suflet, iar Biserica Apuseană – în primul rând, o sărbătoare familială. În ambele tradiţii creştine, în ajunul Crăciunului se servesc bucate de post. În bisericile ortodoxe şi cele greco-catolice de Crăciun este oficiat un singur serviciu divin de noapte. În bisericile din Apus – trei servicii de Crăciun: noaptea, dimineaţa şi ziua. Ele simbolizează Naşterea Mântuitorului în ceruri, Naşterea lui din Fecioara Maria şi Naşterea Mântuitorului în sufletul fiecărui creştin.
În Ucraina atributul Crăciunului este „dyduh” – un snop de grâu, ovăz, secară şi in, înfrumuseţat cu panglici. El simbolizează bunăstarea, bogăţia, veşnicia neamului. Iar în Apus – bradul, cununa şi paiele. Paiele simbolizează ieslea în care s-a născut Iisus Hristos. Ce-i drept, în Ucraina, ca şi în alte ţări ortodoxe, în ultimele secole a intrat în tradiţie împodobirea bradului, dar nici „dyduh” nu lipseşte din casele oamenilor.
Sunt comune pentru tradiţia ortodoxă şi romano-catolică colindele. Dacă tradiţia ortodoxă prevede colindarea din casă în casă, cea catolică – colindarea în cercul familiei.
În Sfânta Scriptură nu este indicată data precisă a naşterii lui Iisus Hristos. Înscrierea făcută în Cronograf în anul 354 are următorul conţinut: „…Domnul Iisus Hristos s-a născut în a 8-a zi până la calendele din ianuarie, vinerea a lunii a 15-a”. E o singură dată pentru toţi creştinii, numai datele prăznuirii ei sunt diferite.
La 25 decembrie, în Imperiul Roman era marcată sărbătoarea „neînvinsului Soare”. Anume de la această dată începe creşterea duratei zilei-lumină. Pentru a reduce însemnătatea acestei sărbători păgâne, la 25 decembrie s-a trecut la sărbătorirea „Soarelui Adevărului” – Iisus Hristos.
Tradiţia marcării zilei naşterii lui Iisus Hristos la 25 decembrie şi în prezent este aceiaşi pentru toţi creştinii de pe planetă, pur şi simplu Naşterea Domnului este prăznuită după diferite calendare. În Occident se conduc după calendarul gheorghian, iar în Est – după cel iulian. Din cauza inexactităţii calendarului iulian, ziua de 25 decembrie, în decursul a două mii de ani, s-a „mutat” la 7 ianuarie. În anul 2100 diferenţa dintre calendarul gheorghian şi cel iulian va fi de 14 zile, deci Crăciunul pe stil vechi va fi prăznuit nu la 7 ianuarie, ci la 8 ianuarie. De calendarul iulian se conduc numai 5 din cele 15 biserici ortodoxe autocefale: cele din Rusia, Georgia, Serbia, Ucraina şi Ierusalim, precum şi Biserica Greco-Catolică Ucraineană. Restul bisericilor ortodoxe, inclusiv Patriarhia Ecumenică, sărbătoresc Crăciunul la 25 decembrie, se precizează în materialul propus de Ukrinform.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com