Ea, împreună cu familia a fost deportată la 13 iunie 1941. Din satul său de baştină Mahala, raionul Noua Suliţă, s-au pomenit pe malul Oceanului Îngheţat de Nord. La 13 iunie 1961 ea, împreună cu doi feciori, supravieţuind în infernul din GULAG, s-a întors în satul natal. Propria casă, pe care a ridicat-o până la „eliberarea” din 1940 împreună cu soţul şi de unde au fost scoşi cu forţa în acea blestemată noapte de 13 iunie 1941, stătea neatinsă, parcă îi aştepta, însă, potrivit legilor sovietice, trebuia s-o cumpere de la stat. Şi un fiul de al ei s-a întors din nou în Siberia pentru a câştiga bani ca să cumpere casa părintescă…
„Douăzeci de ani în Siberia. Destin bucovinean” – aşa a fost intitulată cartea ei. Ea, Aniţa Nandriş-Cudla, o femeie simplă de la ţară, care avea doar trei clase, a scris atât de real despre represiunile staliniste, încât literatul, autorul traducerii acestei cărţi în limba franceză, a declarat că această ţărancă a spus mai mult despre regimul totalitar sovietic, decât unii istorici.
La 20 ianuarie, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a fost lansată ediţia a şaptea a cărţii Aniţei Nandriş-Cudla. Istoricul şi criticul literar, poetul Ştefan Hostiuc, care a scris prefaţa la cea de a şaptea ediţie, a argumentat necesitatea reeditării şi a vorbit despre valoarea literară a acestui „poem” (clasificare făcută de însuşi autorul prefeţei). E ceva inedit şi profund popular – „de parcă e o carte scrisă de mama mea” (după cum s-a exprimat scriitorul Mircea Lutic). Şi-au spus părerea scriitorul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, Dragoş Olaru, fost arhivist, Ilie Popescu, preşedintele Societăţii regionale „Golgota”, Octavian Voronca, fost director al Şcolii medii din Mahala, Edmond Neagoe, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuţi.
În cadrul acţiunii s-a propus ca această care să fie tradusă şi în ucraineană (ziarista Maria Toacă), doar destinul familiei Aniţei este foarte asemănător cu destinul a zeci de mii de familii din Ucraina Apuseană, deportate în raioanele îndepărtate din Siberia.
Potrivit afirmaţiei lui Ştefan Hostiuc casa Aniţei Nadriş-Cudla este şi acum în Mahala, iar în ea, după reparaţiile cuvenite, poate fi deschis un muzeul al renumitei familii Nandriş, al familiilor deportate din această localitate. De asemenea, a fost lansată propunerea să fie tipărită într-o nouă ediţie cartea „Drumul spre Golgota” de Ilie Popescu şi Ion Cozmei.
Vasile Carlaşciuc