Este crezul din veacuri al gospodarului, care ară, seamănă, lucrează pământul şi creşte pâinea ţării, asigură bunăstarea poporului şi a sa proprie. Actuala primăvară a sosit cu paşi grăbiţi şi la finele lui Mărţişor ne-am pomenit cu pomi în floare. Dar ce se face pe lanuri? Se aud „cântecele tractoarelor” — vorba poetului? Se pare că această întrebare nu este la ordinea zilei. Mulţi politicieni şi demnitari ne hrănesc cu promisiuni, care nu au germenele creşterii. Şi tot mai puţin îşi amintesc de cei, care ştiu cu adevărat preţul unei zile de primăvară.
Cineva a observat foarte bine că funcţionarii au luat apă-n gură şi nu spun nimic despre campania agricolă de primăvară. Ziarele şi audiovizualul abordează mai toate temele importante, dar cea agrară o trec cu vederea, de parcă n-ar fi primăvara cu tehnica agricolă în câmp. Dar oamenii se întreabă: „Dar ce vom avea în hambare? Rezerva din anul trecut va fi vândută peste hotare, recolta din anul acesta va fi mai mică şi atunci cu ce ne alegem?”. Preşedintele Asociaţiei fermierilor şi proprietarilor funciari, Ivan Tomyci, a bătut demult alarma: recolta globală de cereale în Ucraina e în scădere, iar aceasta se explică prin reducerea suprafeţei terenurilor însămânţate. Anul trecut, bunăoară, acest indice a fost cu 10-15 la sută mai mic decât în 2015. Şi încă un lucru important: fermierii în mod conştient măresc suprafeţele cu floarea soarelui, porumb-boabe, soia — culturi mai eficiente decât grâul. Dar de ce tac autorităţile centrale și locale?
Nu se pot lăuda cu o diversitate a culturilor agricole nici gospodăriile de toate formele de proprietate din raionul Noua Suliţă, unul dintre raioanele-grânare ale regiunii Cernăuţi. După cum a subliniat dl Anatolie ANDRIŢCHI, şeful Direcţiei pentru dezvoltarea agroindustrială a Administraţiei Raionale de Stat Noua Suliţă, în ultimii ani prioritate au trei culturi: cerealierele de toamnă, porumbul şi soia.
— Campania agricolă de primăvară a început în mod organizat, la ora actuală s-a încheiat semănatul orzului şi grâului de primăvară, a mazării, ne-a comunicat domnul Anatolie Andriţchi. Aceste culturi ocupă o suprafaţă de 1.400 hectare. Iar masivul cu culturi cerealiere de toamnă e de 6.500 hectare — la nivelul anului trecut. Starea semă năturilor este satisfăcătoare şi agricultorii speră că vor obţine o recoltă bogată. Toamna ei nu au avut posibilitate să respecte termenii optimi — până în octombrie timpul a fost secetos, apoi a plouat intens. Norocul sătenilor e că iarna n-a fost geroasă şi a întârziat puţin şi plantele au reuşit să răsară uniform. Semănăturile au iernat bine şi nu a fost nevoie de reînsămânţări.
În pofida greutăţilor de ordin financiar, pe toate suprafeţele însămânţate cu cereale şi cu alte culturi au fost administrate îngră şăminte minerale. Agricultorii nouăsuliţeni au făcut rost la timp de îngrăşăminte minerale, de benzină şi motorină şi nu s-au folosit de credite bancare, care, deocamdată, sunt păgubitoare.
Odată cu creşterea valorilor termice se va trece la semănatul florii-soarelui, porumbului şi soii. Important e că lucrările agricole de primăvară se desfăşoară la timp, în ritm normal. în sol este umiditate suficientă pentru răsărirea plantelor, însă pentru dezvoltarea lor mai este nevoie de ploi. Să sperăm că mult aşteptatele ploi de mai nu vor ocoli ţinutul nostru, ci vor aduce bucurie agricultorilor.
Vasile CARLAȘCIUC