Ultima săptămâna înainte de Paște, cunoscută și ca Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este una care programează slujbe speciale la biserică, dar și zile în care credincioșii trebuie să respecte anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paște.
În fiecare zi din Săptămâna Mare la biserică se țin slujbe speciale, numite Denii și predici pentru curățenie sufletească și iertare de păcate. În Săptămâna Mare, e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie.
OBICEIURI SĂPTĂMÂNA MARE: Ce să faci în SĂPTĂMÂNA PATIMILOR
În Lunea Mare, începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe și se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă. Marțea se mătură și se aspiră și se spală geamurile. Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blestema pe femeile leneșe.
În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, forma rotundă. În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă. Potrivit unei superstiții, fetele obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să își pună sfoara sub pernă ca să-și viseze alesul.
Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Conform tradiției creștine, este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii. În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în amintirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuși să nu mănânce urzici și nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit. În această zi nu se fac treburi în casă. Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului. Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sambăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel. Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.