Interviu cu Oleg CIORNYI, directorul Departamentului Ocrotirea Sănătăţii din cadrul ARS Cernăuţi
– Al doilea an la rând, în a treia duminică a lunii iunie, medicii din Ucraina marchează Ziua lor profesională în condiţiile pandemiei. Ce-i drept, de data aceasta condiţiile de carantină nu sunt atât de drastice.
– În momentul de faţă se observă o dinamică pozitivă, în decursul unei zile sunt înregistrate 20-30 noi cazuri de îmbolnăvire de COVID-19. Putem spune că situaţia se ameliorează. Până nu demult au funcţionat 21 de instituţii sanitare, unde erau trataţi pacienţii infectaţi cu coronavirus, iar în prezent au rămas să funcţioneze 7 instituţii. Ele dispun de 451 de paturi pentru această categorie de pacienţi, dar sunt ocupate 104 paturi. Deci, capacităţile bazei de care dispunem sunt folosite în proporţie de 23 la sută. Aceasta, însă, nu este un pretext pentru a fi mai degajaţi. Ţinem bine minte situaţia din vara trecută, când pe zi erau 3-4 noi cazuri de îmbolnăvire de coronavirus, iar după o nuntă sau o petrecere, la 10-14 zile, staţionarele noastre erau pline de pacienţi infectaţi. Avem experienţă, suntem foarte precauţi, cerem de la oameni să manifeste responsabilitate socială faţă de sine, faţă de rude şi prieteni. Le amintim că la apariţia oricăror simptome ale bolii trebuie neapărat să se adreseze medicului şi să clarifice: este vorba de o simplă infecţie a căilor respiratorii sau de coronavirus, ca imediat să primească tratamentul respectiv. Dacă oamenii vor înţelege acest lucru şi se vor comporta anume aşa, se vor vaccina, credem că la toamnă situaţia va fi cu mult mai bună.
– În prezent vaccinării populaţiei i se acordă o atenţie sporită.
– În regiunea noastră acest proces este bine organizat. Funcţionează 21 de brigăzi mobile şi 61 de puncte de vaccinare în zilele de odihnă. Creşte numărul doritorilor de a se vaccina.
– Numai ce a fost difuzată informaţia că România acordă Ucrainei 100 mii doze de vaccin anti- COVID.
– Am fi bucuroşi să avem acest număr de doze şi în Bucovina.
– Recent regiunea Cernăuţi a primit din partea României un ajutor medical destul de solid.
– Suntem recunoscători părţii române pentru un astfel de ajutor, el a fost repartizat operativ instituţiilor sanitare din regiune. Primim ajutor nu numai din România, ci şi din alte ţări europene. Scopul nostru e să extindem această colaborare. Ea contribuie şi la economisirea mijloacelor băneşti ale instituţiilor sanitare, care apoi pot fi folosite la stimularea personalului medical, procurarea utilajului medical modern, medicamentelor. Folosesc în această privinţă şi legăturile persoanele pe care le am cu colegi din Germania, Franţa, Italia.
– Dar cum decurge reforma domeniului de ocrotire a sănătăţii în regiunea Cernăuţi?
– Văd în aceasta multe momente pozitive. Cu doi ani în urmă nici un spital raional din regiune nu dispunea de tomograf computerizat şi pacienţii erau aduşi din toate colţurile regiunii la Cernăuţi pentru o simplă biopsie a stomacului sau intestinelor. La ora actuală numai în trei din vechile raioane nu există tomograf computerizat. Acesta este un progres real. Au fost deschise cinci noi secţii de primire. În ultimul an baza materială a instituţiilor sanitare a fost consolidată considerabil. Însă sunt şi 6-8 instituţii, unde situaţia este catastrofală în privinţa finanţării. Despre aceasta trebuie să spunem deschis, monitorizăm situaţia şi căutăm soluţiile potrivite.
– În toamna anului trecut a fost realizată reforma teritorial-administrativă. În regiunea Cernăuţi din cele 11 raioane săteşti au fost formate trei. Care este statutul fostelor spitale raionale centrale?
– Aceste spitale funcţionează, deşi nu mai sunt raionale. Totul depinde de conducerea lor. O conducere bună întotdeauna va găsi posibilitate ca spitalul să funcţioneze eficient. Instituţiile sanitare nu trebuie să fie concurente una alteia, ele trebuie să aibă specializări diferite. Dispunând de specialişti buni în anumite direcţii, trebuie dezvoltate anume acele direcţii. Se creează spaţiul medical unic, care cere o muncă asiduă. Scopul e să acordăm servicii medicale calitative în termene cât mai scurte. Aceasta înseamnă că medicul de familie urmează să organizeze munca în aşa fel, ca pacientul să fie cât mai repede spitalizat la instituţia sanitară respectivă.
– Ne bucură faptul că în satele noastre apar tot mai multe ambulatorii moderne.
– Anul trecut au fost deschise 17 ambulatorii noi, iar în 34 de ambulatorii au fost efectuate reparaţii capitale şi curente. Pentru ambulatoriile săteşti au fost repartizate 176 de automobile noi şi 174 de complete pentru telemedicină. Toate acestea sunt momente pozitive ale reformei medicale.
– Din acest punct de vedere, cum apreciaţi rolul medicului de familie?
– Stimez foarte mult medicii de familie şi le mulţumesc din suflet pentru munca depusă. Doar anume medicii de familie, când a început pandemia de coronavirus, primii s-au încadrat în lupta împotriva acestei infecţii periculoase.
– Se vorbea pe la începutul perioadei de pandemie că unii medici s-au concediat şi au plecat să lucreze peste hotare…
– O astfel de problemă a existat, dar ea a fost de scurtă durată. A fost o undă de panică de-o săptămână-două. Nu s-a ajuns la o situaţie catastrofală. Toţi au înţeles că trebuie să lucreze, să-şi facă datoria de medic. Un stimulent mare a fost şi majorarea salariului cu 300 la sută a personalului medical, preocupat de tratarea bolnavilor de coronavirus.
– Vă mulţumim pentru interviul acordat şi primiţi din partea „Libertăţii Cuvântului” cele mai sincere felicitări cu prilejul Zilei lucrătorului medical. De asemenea, adresăm urări de bine şi sănătate întregului personal medical din regiunea noastră.
Interlocutor: Vasile CARLAŞCIUC
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com