La Storojineț, la baștina sa, Iancu Flondor, „omul întreg și neînfricoșatul Român”, după cum l-a caracterizat Nicolae Iorga, este omagiat de două ori pe an: la 3 august, în ziua lui de naștere, și la 19 octombrie, în ziua plecării lui la cele veșnice. Boier român generos, cu titlul de cavaler primit de la Curtea din Viena, Iancu Flondor a avut onoarea să fie arhitect al unirii din 1918. A fost un politician onest și un patriot sincer, urmărind scopul major de afirmare a limbii române în scumpa lui Bucovină. După actul Unirii, a fost ministru pentru Bucovina în noul Guvern al României, însă, în urma unor neînțelegeri și din motiv de sănătate, s-a retras repede din politică la conacul său din Storojineț, unde în ziua de 19 octombrie 1924 s-a stins din viață, la vârsta de 59 de ani. A fost înmormântat în cripta familiei în cimitirul din Storojineț, lângă Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.
Numele lui Iancu Flondor a fost tabu în perioada sovietică, la fel ca și numele miilor de români deportați în „siberiile de gheață”. În primii ani de renaștere națională și ai Statului independent ucrainean, lângă mormântul lui Iancu Flondor a fost ridicată o cruce-simbol a românilor storojinețeni care nu s-au întors din gulagurile staliniste. Deci, concomitent, Iancu Flondor, „omul întreg și neînfricoșatul Român”, este comemorat împreună cu martirii neamului românesc din Bucovina, printre aceștia fiind și Sever Zotta, cumnatul lui Iancu Flondor, cu care el a vorbit cu o zi înainte de moartea sa.
Sâmbătă, 3 august, la mormântul lui Iancu Flondor din Storojineț a avut loc ordinara acțiune de omagiere a eminentului om politic bucovinean, organizată, ca de obicei, de publicația online „Zorile Bucovinei”, în persoana lui Nicolae și Felicia Toma, ei fiind susținuți de protopopul de Storojineț, Vasile Covalciuc, și de Consulatul General al României la Cernăuți. Parastasul a fost oficiat de un sobor de preoți în frunte cu protopopul Vasile Covalciuc. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai CT Storojineț, echipa de diplomați de la Consulatul General al României la Cernăuți. Consulul General, Irina Loredana Stănculescu, reprezentanții instituției consulare Nicolae Dan Constantin, Laurențiu Ciocan, Florin Stan l-au caracterizat de Iancu Flondor ca pe un politician care s-a gândit la poporul său și la viitorul acestuia. Consulul General, Irina Loredana Stănculescu, a menționat și osârdia familiei de jurnaliști Toma, precum și a cuviosului părinte, paroh și protopop de Storojineț, Vasile Covalciuc, care an de an se îngrijesc de cinstirea memoriei lui Iancu Flondor. Primarul CT Ciudei, Anatolie Pițul, care participă permanent la asemenea acțiuni, a subliniat: Consulatul General al României la Cernăuți poartă grija românilor din regiunea Cernăuți, așa precum a făcut-o la timpul său Iancu Flondor. Deputatul Consiliului Regional Cernăuți, Mykola Karliiciuk, care la timpul său a fost șeful Administrațiilor Raionale Hliboca și Storojineț, a opinat că la Fântâna Albă, în locul masacrului românilor din Valea Siretului din 1 aprilie 1941, poate fi construit un complex comemorativ, iar el să includă și asemenea locuri însemnate pentru bucovineni cum ar fi și mormântul lui Iancu Flondor. Activistul public din România, Ioan Ițco, prezent mai la toate evenimentele importante din viața spirituală a românilor din nordul Bucovinei, consideră că partea română ar susține această idee.
La acțiunea de omagiere a lui Iancu Flondor au vorbit liderii societăților publice românești din regiune: Vasile Bâcu – Societatea „Mihai Eminescu”, Maria Toacă – Societatea „Doamnele Române”, Vitalie Zâgrea – Societatea „Junimea”, și Lilia Govornean – Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română. Lucrătorul emerit al culturii din Ucraina, Victoria Costinean, și tinerele interprete Alueta Socolovschi și Nina Motrescu au asigurat partea artistică a acțiunii.
Organizatorii, jurnalista Felicia Toma și protopopul de Storojineț Vasile Covalciuc, au dat asigurări că în acest an al lui Iancu Flondor, vor avea loc și alte acțiuni cu ocazia centenarului de la trecerea lui la cele veșnice.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com