Costumul popular românesc va dăinui în timp
Portul popular românesc îşi găseşte rădăcinile în portul strămoşilor noştri, frumuseţea căruia a izvorât din mii de gânduri, a curs printr-o pulbere de mâini, a fericit şiruri de vieţi. Acest port vine din cele mai vechi timpuri şi spre fericire s-a păstrat până-n zilele noastre, grație acelor persoane, care ţin nespus de mult la tradiţia neamului, inclusiv la costumul naţional. Sâmbătă, 21 mai, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a găzduit, vernisajul expoziţiei de costume populare româneşti din colecţia Dorinei Iaţeniuc, directoarea Muzeului de costume populare din satul Stăneşti, raionul Hliboca, care cu multă mândrie în suflet afirmă că este româncă şi că s-a născut în cel mai minunat loc din lume. Poate că aşa ne-a fost sortit, să trăim în Ucraina şi să fim cetăţeni ai acestei ţări, însă nu uităm nici pentru o clipă ce sânge ne curge prin vine, ce fel de inimă în piept ne bate. Aşa ne-au învăţat străbuneii, buneii şi părinţii noştri să fim.
Cu câteva cămașe autentice a sosit la simpozion și doamna Victoria Costinean, îndrăgita interpretă a muzicii populare românești din spațiul bucovinean, profesoară la Şcoala generală din satul Ropcea, raionul Storojineţ, conducătoarea Ansamblului ,,Izvoraș”, înființat în anul 1981 și culegând, în timp, numeroase trofee. Dumneaei afirmă că portul nostru popular este un certificat de înaltă iscusinţă şi pricepere, este un etalon de frumuseţe, care posedă un limbaj de comunicare a unor tradiţii străvechi.
Despre dragostea faţă de portul naţional pe care o poartă în suflet poetul Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român ,,Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, ne-am convins încă o dată duminică, admirând cea de-a II-a ediţie a Paradei portului popular românesc, organizată de dumnealui și care a avut loc pe principala arteră pietonală din centrul oraşului, strada Olga Kobyleanska, unde au participat colective de artişti amatori, ansambluri etnofolclorice şi coregrafice, fanfare şi orchestre de instrumente populare din regiunea Cernăuţi.
Prezenți la spectacolul folcloric ,,Cântec, joc şi voie bună”, care a fost consacrat împlinirii unui an de la deschiderea Centrului Cultural Român ,,Eudoxiu Hurmuzachi” au fost și viceprimarul de Cernăuţi Oleksandr Pascar, domnul ministru Ionel Ivan de la Consulatul General al României la Cernăuţi, împreună cu domnul consul Edmond Neagoe, care s-au convins încă o dată că tezaurul de valoare al strămoşilor, mitul adevărat al prezenţei lor prin istorie, se păstrează şi astăzi în Bucovina, pământ fabulos şi unic prin trăsăturile sale etnice şi istorice. Au fost invitați să vină îmbrăcaţi în haine naţionale toţi locuitorii regiunii Cernăuţi şi oaspeţii ţinutului nostru, pentru a cinsti cum se cuvine costumul popular, deoarece, tot ce-am avut, ce avem mai scump şi specific neamului nostru românesc sunt creaţiile populare venite din suflet curat ca lacrima. Dumnezeu să le dea sănătate şi ani mulţi acestor oameni, organizatorilor acestei sărbători, datorită cărora portul popular din Bucovina a făcut inconjurul lumii cu diverse ocazii şi peste tot a fost și este admirat. Iar eu sunt ferm convinsă că niciodată, indiferent de ceea ce s-ar întâmpla, nu ne vom dezice de Patria noastră istorică, de limba română şi de pământul strămoşesc. Datorită obiceiurilor, tradiţiilor şi cântecelor româneşti, pe care le-am moştenit de la străbunii noştri, putem să le arătăm şi altora cine au fost, cine suntem noi, românii, să înţeleagă ce comoară reprezintă popurul nostru.