Ne vom raporta la câteva aspecte care pot marca decisiv poziționarea geo-strategică a Românei la nivel mondial, dar și la câteva substraturi pe care, dacă am fi mai atenți, le-am sesiza. Iată că România lucrului bine făcut a devenit, sau cel puțin procesul se apropie de final, o mare necunoscută atât în zona Balcanilor, dar și în raport cu Occidentul.
Un sistem național bine păzit, la adăpostul unor drone internaționale, dar ce e cel mai trist, multe dintre ele naționale.
Tinerii și sintagma deja parcă prea des uzitată Colectiv – o găselniță sociologică aș spune, foarte bine așezată în planul psihologiei maselor – par să fie folosiți ca steaguri false ca în celebrul joc preinstalat Minesweeper. Mulți au căzut în capcana revoluției, prost înțelese în România, cel puțin un manifest anemic. Personal cât gândesc despre revoluție mă îndrept imediat către Franța anului 1848 și mă gândesc că Marx numea pentru întâia oară fenomenul ca fiind o adevărată luptă de clasă, cu un Laffitte (bancherul) care trădase secretul revoluției. O poveste frumoasă pe care fiecare dintre noi ar trebui să o știm atunci când încercăm să emitem niște judecăți; pentru ca ele să aibă o construcție logică și bine susținută trebuie raportate obligatoriu comparativ.
Încă o dată se dovedește că aceste personaje marionete – și aici aș pune exclusiv accentul asupra tinerilor formați în această direcție – membrii organizațiilor „Friends of Europe” de tip „Think Tank” dedicate pregătirii viitorului Europei și instaurării unei alte ordini mondiale, acțiuni sponsorizate de Soros, nu vor putea forța viitorul României fără voia Occidentului.
Am spus România trucurilor dintr-un motiv foarte simplu: să ne uităm puțin la modelul republicii franceze, un stat consolidat din punct de vedere militar și economic, fără a avea un stâlp spiritual de sprijin. Și aici vorbesc de biserică și religie.
Concluzionez și constat că încă din 1925 de când Miron Cristea preia frâiele Patriarhiei Române, atent implicat în viața socio-politică românească a vremii, rolul principal al bisericii a fost acela de a media și de a veghea la o stare de fapt din interiorul națiunii, lucru pe care Occidentul foarte meticulos și strategic încearcă să îl distrugă. Ne vor un popor condus de tineri, o țară fără resurse și fără un sprijin spiritual solid, ne vor o țară fără putere și identitate, o Românie în perfuzii.
Ioan MATEICIUC,
poet şi interpret de muzică folk,
oraşul Siret