Tradiţionala sărbătoare „Limba noastră cea română”, care a avut loc la Cernăuţi, la 3 septembrie, aproape că nu s-a deosebit de precedentele, douăzeci şi opt la număr, încetăţenite în regiunea noastră de Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”. De pe scena, unde au fost aduse cântecul şi dansul popular, au răsunat mesaje şi chemări să ne păstrăm graiul, să-l onorăm şi să-l iubim, să-l menţinem la grădiniţe şi în şcoli, asigurându-i astfel viitorul.
Dacă „duminica limbii române” ar fi fost marcată ceva mai târziu, atmosfera din sală şi dispoziţia conaţionalilor noştri ar fi fost alta, ea fiind determinată de adoptarea, la 5 septembrie, a Legii Ucrainei „Cu privire la învăţământ”, lege care a trezit îngrijorare în rândurile comunităţilor minoritare din ţară, mai ales în rândurile maghiarilor din regiunea Transcarpatică şi a românilor din regiunea Cernăuţi. Evident că la aceasta s-a reacţionat prompt şi ferm la Budapesta şi Bucureşti, până şi Preşedintele Moldovei, Igor Dodon, a criticat noua lege ucraineană a educaţiei.
Legea, care consfinţeşte crearea noii şcoli ucrainene, a competenţelor, după cum s-a exprimat doamna ministru, Lilia Grynevyci, prevede şi schimbări radicale în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, garantat de Constituţie. Însă, aceste schimbări sunt înţelese în mod diferit. Funcţionarii ministerului consideră că-i un progres, iar pedagogii, care asigură instruirea şi educarea în limbile minorităţilor naţionale, părinţii elevilor şcolilor respective – un regres. Instruirea în limba maternă în clasele primare şi trecerea treptată la predarea obiectelor în limba ucraineană este o cale ce duce la dispariţia şcolilor româneşti – iată gândul ce-a furat siguranţa pedagogilor noştri. Iată de ce liderii societăţilor naţional-culturale ale românilor din regiunea Cernăuţi, cunoscute personalităţi din ţinut, înţelegându-le păsul, s-au adresat instanţelor respective cu propunerea să fie luate măsuri întru salvarea şcolilor cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. La fel, poate şi mai hotărât, se procedează în regiunea Transcarpatică, guvernatorul căreia, bucovineanul nostru, Ghenadi Moskal, a declarat deschis că noua lege a educaţiei intră în contradicţie cu drepturile minorităţilor naţionale.
Această grijă i-a făcut pe părinţii elevilor de la şcolile româneşti din Comunitatea Teritorială Unită Ciudei-Igeşti, raionul Storojineţ, să se adreseze Preşedintelui ţării, Petro Poroşenko, să intervină şi să se facă modificările de rigoare la lege întru garantarea dreptului constituţional de a obţine studii medii în limba maternă. Aceasta nu înseamnă că odraslele lor nu învăţă suficient limba de stat – ucraineana. Dimpotrivă, doresc s-o însuşească cât mai bine pentru a se încadra deplin în viaţa societăţii ucrainene. Procesului de studiere a limbii şi literaturii ucrainene i se acordă o atenţie sporită în toate şcolile româneşti din ţinut.
Cererea părinţilor din localităţile Ciudei şi Igeşti a fost examinată marţi la şedinţa Consiliului comunităţii, înregistrată şi expediată prin poşta electronică Preşedintelui. Chestiunea dată va fi discutată şi vineri, la sesiunea Consiliului sătesc şi deputaţii sunt ferm să-i susţină pe părinţii îngrijoraţi. Doar Comunitatea Teritorială Unită şi-a asumat răspunderea de soarta şcolilor din aceste două localităţi. Este vorba nu numai de finanţarea, ci şi de viitorul lor.
Cu o asemenea cerere s-au adresat șefului statului și locuitorii satelor Târnauca, raionul Herța și Mahala, raionul Noua Suliță.
Pentru a împrăştia norii grei, care s-au abătut asupra tratării noii legi de educaţie, Ministerul de Externe al Ucrainei are misiunea de a explica diplomaţilor străini, acreditaţi la Kiev, principiile şi scopurile acestei reforme cardinale. Fireşte, chestiunea dată a fost discutată miercuri la şedinţa Comisiei interguvernamentale ucraineano-române pentru minorităţile naţionale. Să sperăm că se va găsi o soluţie adecvată, cu atât mai mult că legea prevede obţinerea studiilor medii în limba minorităţilor naţionale, dacă această limbă este de circulaţie în Uniunea Europeană, iar româna face parte din această categorie.
Vasile Carlașciuc
Foto: Romena Motrescu