În perioada verii întâlnirile cu şerpi au devenit tot mai dese, astfel încât trei sferturi dintre muşcături apar la persoane imprudente care ating reptilele. De regulă, șerpii evită oameni şi nu vă vor muşca cu excepţia cazului în care se simt ameninţaţi. Astfel, pentru a evita evenimentele de acest fel, Direcția regională Situații de Urgență din Cernăuți recomandă oamenilor să nu păşească şi să nu se aşeze pe pământ până nu verifică locul, iar dacă au observat un şarpe, să se îndepărteze. Printre măsurile de prim-ajutor în caz de muşcătură, se numără aplicarea unui pansament compresiv deasupra muşcăturii, administrarea unei aspirine şi hidratarea doar cu apă. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anual aproape trei milioane de persoane sunt muşcate de şerpi veninoşi, iar între 81.000 şi 138.000 de persoane – mor. Aproximativ 400.000 de supravieţuitori rămân cu dizabilităţi severe, potrivit OMS. Regiunile cele mai afectate sunt Africa Subsahariană și Asia de Sud și de Sud-Est. În Europa, incidența este de 50-100 de ori mai mică, iar mortalitatea de 1.000 de ori mai redusă, datorită faunei mai puțin abundente și toxice, precum și infrastructurilor sanitare mai eficiente. Direcția regională Situații de Urgență din Cernăuți amintește cetățenilor care sunt măsurile de prim-ajutor acordate unei persoane mișcată de un șarpe veninos:
* Încercaţi ca victima să ajungă la un medic pe cât de repede posibil – singurul tratament eficient este o doză de antivenin. Chiar şi muşcăturile de şerpi neveninoşi ar trebui să fie tratate de medic, pentru că pot apărea reacţii alergice severe.
* Activitatea fizică trebuie să fie cât mai redusă cu putință și nivelul de stres cât mai redus, pentru a putea avea un puls cât mai scăzut. În felul acesta se împiedică răspândirea veninului la organele vitale.
* Rana se curăţă cu apă şi săpun sau cu şervețele antiseptice
* Mobilizați zona corpului muşcată şi poziţionați-o la nivel mai jos decât inima. Acest lucru va încetini răspândirea veninului în fluxul sangvin.
* Monitorizaţi continuu semnele vitale ale victimei (pulsul şi respirația).
* Însemnaţi marginea zonelor tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta doctorii să aprecieze gradul de expunere la venin. Ce nu trebuie să faceţi!
* Nu încercaţi să faceţi o tăietură de-a lungul urmelor de colți și să sugeţi sângele cu venin.
* Nu se aplică bandaj pentru întreruperea temporară a circulației sângelui și prevenirea unei hemoragii.
* Nu se aplică gheață sau obiecte reci.
* Nu se consumă băuturi alcoolice, cafea, stimulente etc.