La 18 septembrie anul 53 e.n. s-a născut împăratul Traian. Marcus Ulpius Nerva Traianus (53-117) a fost împărat Roman între 98-117. Urna de aur cu cenuşa împăratului a fost depusă într-o încăpere din soclul Columnei din Roma, care a devenit astfel şi mormântul cuceritorului Daciei. În timpul domniei lui Traian Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale teritoriale. A fost al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni a Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia.
În ziua de 18 septembrie a anului 1793 preşedintele SUA, George Washington, a pus piatra de temelie a Capitoliului, devenit astăzi simbol al politicii americane şi al libertăţii acestei naţiuni. Capitoliul Statelor Unite ale Americii este o clădire care servește ca sediu al guvernului pentru Congresul Statelor Unite ale Americii, ramura legislativă a guvernului federal al Statelor Unite ale Americii. Clădirea se găsește în Washington, în vârful colinei cunoscută sub numele de Capitol Hill.
La 18 septembrie 1896 a murit la Chişinău Ştefan Gonata, agronom şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române. Ștefan Gonata s-a născut la 1 februarie 1838 la moșia tatălui de la Trifănești, în Basarabia. Avea șase ani când a pierdut unul după altul trei frați, apoi a decedat și mama. Tatăl și-a dedicat viața pentru educația fiului său. Încă de la o vârstă destul de fragedă începuse să facă lecturi serioase din autorii clasici. În 1856 absolvă liceul regional din Chişinău și pleacă la Odesa, la colegiul „Richelieu”, pe care-l părăsește din anul III. Își continuă studiile la Paris, unde urmează filozofia şi viticultura. Revenit în țară, a fost ales deputat pentru distribuirea sarcinilor rurale (1863 — 1865), apoi deputat al nobilimii pe diferite județe.
Ștefan Gonata a amenajat pe moșia sa un sector agricol experimental și a început desfășurarea de experimente științifice, mai ales în domeniul viticulturii. El a fost unul dintre acei care a adus și a aclimatizat în Basarabia vița-de-vie franceză. A colaborat la mai multe publicații agricole din Rusia, mai ales la revista Departamentului de Agricultură de la Sankt Petersburg, iar observațiile sale științifice le împărtășea cu savanți din România și din alte țări europene. Era prieten cu Mihail Kogălniceanu, cu care întreținea corespondența. La numai 29 de ani, în 1867, participă la fondarea Societății Academice Române și din 1870 este ales membru de onoare al Academiei Române. La Zberoaia a deschis un spital și a organizat un muzeu. Avea o bibliotecă extraordinară. Ultimii ani de viață Ștefan Gonata i-a trăit chinuit de boală, în izolare. În chinurile bolii și-a dat foc manuscriselor și unor documente, iar ceea ce n-a ars atunci, a ars în timpul revoluției din 1917.
La 18 septembrie 1911, regizorul Grigore Brezeanu realizează primul film artistic românesc „Amor fatal», cu Lucia Sturdza şi Tony Bulandra. Primul film artistic românesc a fost unul de dragoste. „Amor fatal”, o „dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf” – caracterizarea făcută de presa vremii, a fost regizat de Grigore Brezeanu, el fiind în acelaşi timp şi scenarist, şi actor în rol secundar. Protagoniştii peliculei erau însă faimoşii actori de teatru Tony Bulandra şi Lucia Sturdza, a căror idilă din film a fost continuată şi în viaţa reală. S-au căsătorit la câteva luni după premieră. Critica nu i-a menajat însă pe viitorii soţi Bulandra. „Unii dintre cei mai buni actori ai noștri au jucat pentru cinematograf… Acest film e interesant numai fiindcă figurează în el actorii noștri, nu și prin felul în care ei joacă. Dacă acești artiști – am spus doar că sunt printre cei mai buni pe care-i avem – au totdeauna succes când apar pe scenă, nu tot așa se întâmplă și când e vorba de performanța lor cinematografică”, scria ziarul „L’Independence Roumaine”. Se pare că marii actori au ţinut cont de părerea criticii, dedicându-se total carierei în teatru, unde au făcut istorie. Până în 1961, când a murit, Lucia Sturdza-Bulandra nu a mai apărut decât în două filme – „Escadrila albă” (1944) şi „Ziua unei artiste” (1961). La fel a procedat şi Tony Bulandra, protagonist în „Dragoste la mânăstire” (1912) şi „Trenul fantomă” (1933). Din păcate, „Amor fatal”, primul film din istoria cinematografiei româneşti, s-a pierdut prin arhive.
Regizorul primului film artistic românesc, Grigore Brezeanu, s-a născut la 1 august 1891, în comuna Micşuneşti-Greci, judeţul Ilfov, în familia actorului Iancu Brezeanu. În anul 1910 a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din București, secția actorie. A decedat în anul 1919 la Cluj, la vârsta de 28 ani.
La 18 septembrie 1929 s-a născut Ala Gorska, pictoriţă şaizecistă, activistă politică şi apărătoare a drepturilor omului din Ucraina. Ala Gorska (1929-1970), absolventă a Institutului de artă plastică din Kiev, în perioada anilor 1959-1962 a creat un ciclu de lucrări, având ca tematică viaţa minerilor. A executat mai multe lucrări din raionul Cernobyl, regiunea Kiev. A participat la descoperirea locurilor înmormântării deţinuţilor politici, exterminaţi de organele NKVD-ului. În anul 1968 a semnat o scrisoare de protest împotriva încălcării Constituţiei URSS în procesele judiciare politice. Ala Gorska a fost omorâtă la 28 noiembrie 1970 din motive politice.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com