La 7 februarie 1777 s-a născut la Goleşti, judeţul Argeș, Dinicu Golescu (Constantin Golescu), cărturar şi memorialist român. A fost fiul marelui ban din Țara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu. În anul 1826 Dinicu Golescu a înfiinţat, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care puteau învăţa gratuit tineri, indiferent de categoria socială din care făceau parte.
Dinicu Golescu este cunoscut ca membru fondator al Societăţii literare (1827), contribuind activ la apariţia primului ziar în limba română – „Curierul românesc”. A decedat la 5 octombrie 1830.
La 7 februarie 1875 în satul Stulpicani, judeţul Suceava, s-a născut Nectarie (numele de mirean Nicolae Cotlarciuc), cleric ortodox român, arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei (1924-1935). Nicolae Cotlarciuc a fost unicul copil al lui Teodor și al Ioanei Cotlarciuc. După ce a absolvit liceul la Suceava, a făcut facultatea la Cernăuţi (1895-1899), obținând doctoratul în Teologie și Filozofie. Au urmat specializări la universitățile din Bonn, Viena, Munchen şi Wurzburg. În anul 1901 a fost profesor suplinitor de liceu la Cernăuți. A ajuns în cler ca diacon al Catedralei din Cernăuți, funcționar, bibliotecar și director al Bibliotecii Universității. După moartea soției, în 1918, se călugărește la Mănăstirea Putna, primind numele Nectarie. În martie 1923 a fost ales episcop al unei episcopii basarabene nou înființate, Cetatea Albă – Ismail. În 1924 a fost ales arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei.
Mitropolitul Nectarie a fost, de asemenea, delegat la câteva Congrese ale Mișcării ecumenice Stockholm (1925), Lausanne (1927), la Conferința episcopilor anglicani din Palatul Lambeth (1930), la Congresul vechilor catolici de la Viena și Bonn (1931) ș.a.
A decedat la Cernăuţi, la iulie 1935, în urma unei boli la stomac.
La 7 februarie 1906 s-a născut Oleg Antonov, vestit constructor de avioane. Slava mondială i-au adus avioanele de tip AN-10, AN-24, AN-22, AN-12. În prezent numele lui îl poartă cele mai mari avioane din lume – „Ruslan” şi „Mria”. Oleg Antonov s-a preocupat de construirea avioanelor încă din tinereţe, dar a fost numit în fruntea Biroului de proiectare în 1946, când avea patruzeci de ani, devenind constructorul principal. În anul 1952 Oleg Antonov, împreună cu specialiştii principali de la acest Birou de proiectare, au fost transferaţi la Kiev, unde au fost nevoiţi să creeze un nou colectiv şi baza de producţie. Oleg Antonov a creat 52 tipuri de planoare şi 22 tipuri de avioane. A decedat la 4 aprilie 1984. În 1997 Academia Naţională de Ştiinţe a Ucrainei a instituit Premiul „O.K. Antonov” – pentru realizări considerabile în domeniul mecanicii tehnice şi construcţiei de avioane.
În ziua de 7 februarie 1915, în comuna Tocileni, judeţul Botoşani, s-a născut Teoctist (numele de mirean Toader Arăpaşu), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (din noiembrie 1986 şi până la 30 iulie 2007, ziua plecării lui la cele veşnice). În calitate de ierarh al Bisericii Ortodoxe Române a vizitat Sfintele Peşteri de la Kiev şi a dat o înaltă apreciere operei slăvitului Mitropolit al Kievului, Petru Movilă. Patriarhul Teoctist a acordat atenţie sporită ecumenismului, fapt concretizat într-un eveniment de mare însemnătate pentru istoria bisericii universale: vizita la Bucureşti, în mai 1999, a Papei Ioan Paul al II-lea, prima vizită a unui episcop al Romei într-o ţară majoritar ortodoxă de la marea schismă din 1054. În 2002, vizita a fost întoarsă, Patriarhul României fiind întâmpinat cu tot fastul la Vatican. În urma sa, cel de-al cincilea Patriarh al românilor a lăsat o Biserică înfloritoare şi unită, dar şi regretul de a nu fi văzut puse temeliile Catedralei Mântuirii Neamului – un proiect la care a ţinut cu toată făptura sa.
La 7 februarie 1960 a decedat Igor Kurceatov, fizician și savant rus, academician, de trei ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Lenin, organizator și conducător științific al lucrărilor în domeniul tehnicii atomice. Igor Kurceatov s-a născut la 12 aprilie 1903, într-o familie de pădurari din satul Sim, nu departe de orașul Ufa. Igor a absolvit cu medalie de aur gimnaziul din Simferopol și tot aici intră la Universitate. Viața studențească a lui Kurceatov a decurs în condițiile dificile de după războiul civil, în vremuri de grea cumpănă, foamete. Studentul la facultatea de fizică și matematică Igor Kurceatov era nevoit să-și câștige existența, lucrând ca educator la grădinița de copii, ca paznic sau ca tăietor de lemne. A absolvit Universitatea înainte de termeni, a plecat la Leningrad și a reușit să se înscrie în anul al 3-lea al Institutului politehnic. După absolvirea Institutului politehnic, Kurceatov este îndreptat la lucru la Institutul fizico-tehnic din Leningrad. Primele sale cercetări științifice sunt legate de proprietățile unei ramuri noi ale științei, segnetoelectricitatea. Igor Kurceatov încă nu împlinise nici 30 de ani, când i s-a conferit titlul de doctor în științe fizico-matematice. În continuare a activat în domeniul fizicii atomice. Între 1941 și 1945 talentatul savant a fost nevoit să plece pe front ca un soldat de rând. Ca fizician aflat la război, Kurceatov a rezolvat multe probleme extrem de importante legate de apărarea țării. Fiind chemat de pe front, împreună cu alți fizicieni, au fost rezolvate cu succes probleme precum demagnetizarea vaselor militare sovietice. După război, s-a ocupat intensiv cu fizica atomului cu scopuri militare și pașnice. Astfel, la 27 iunie 1954 a fost pusă în funcție prima centrală nucleară din lume, iar mai târziu a fost construit primul spărgător de gheață atomic „Lenin”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com