Până la 1 ianuarie 2017 fondul funciar din Ucraina nu va cunoaște schimbări profunde. Și aceasta din motivul că Președintele Ucrainei a amânat perioada de deschidere a pieței funciare. Deci, cel puțin un an, moratoriul la vânzarea bunurilor funciare nu va fi ridicat. Este de menționat că moratoriul amintit a fost introdus în ianuarie 2002, în perioada președintelui Leonid Kucima, imediat după intrarea în vigoare a noului Cod Funciar.În acel moment, politicienii de la Kiev planificau să amâne procesul de deschidere a pieței funciare pe 3 ani, până în 2005 – perioadă necesară pentru modernizarea legislației și introducerea mecanismelor economice respective. Din păcate, moratoriul a tot fost amânat și de atunci au trecut 14 ani. De fapt, acest moratoriu limitează substanțial drepturile proprietarilor loturilor de pământ, ei nu pot vinde bunuri funciare, dar nici nu pot atrage investiții în sectorul agrar. Este o situație „înghețată”, una neconstituțională într-un fel sau altul. Potrivit art. 41 al Legii Fundamentale a Ucrainei, fiecare cetățean poate să-și administreze cum dorește bunurile. De aici rezultă că orice bun funciar poate fi vândut și cumpărat, acest drept, însă, este limitat de moratoriul din 2002.
Anul acesta, Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a decis să nu inventeze nimic nou și a amânat perioada de deschidere a pieței funciare. Este o a doua amânare, după cea din anul trecut. Cu alte cuvinte, de la alegerea lui Poroșenko în postul de președinte avem alți doi ani ratați, în care reforma funciară iarăși a fost amânată.
Deci, amânarea amintită va fi un argument în plus pentru tergiversarea procesului de elaborare a unei noi legislații funciare de către Guvern, fiind blocată în acest sens și colaborarea cu Parlamentul de la Kiev. Baza legislativă actuală a Ucrainei nu permite pieței funciare din Ucraina să funcționeze începând cu anul 2016, iar Premierul Arseni Iațeniuk s-a plâns pe faptul că nimeni în anii independenței nu s-a gândit să reformeze relațiile funciare din Ucraina, adăugând că în deschiderea pieței funciare sunt interesate în primul rând autoritățile ucrainene. Și aceasta din motivul că sectorul agrar necesită investiții străine.
Până una alta, experții așteaptă de la Guvern finalizarea procesului de inventariere a fondului funciar, pentru a analiza situația de pe piața funciară. Așadar, Iațeniuk consideră că trebuie mai întâi să aibă loc pregătirea unui pachet de legi, adoptarea legilor și apoi deschiderea pieței funciare, nepermițându-i să se dezvolte de la sine, într-un mod haotic.
Din păcate, în pofida mai multor promisiuni, nici președintele, dar nici premierul, nu s-au ocupat de problema pieței funciare în Ucraina. Dacă în 2014, după alegerile parlamentare, Iațeniuk promitea că iată-iată fondul funciar național va fi analizat în totalitate și va fi lansată o amplă reformă funciară, acum reprezentanții Guvernului numesc data de 1 ianuarie 2018 ca momentul deschiderii pieței funciare. Până atunci, însă, Ucraina va fi lipsită de investiții externe importante în sectorul său agrar, care fiind unul cu mari perspective, nu prea se dezvoltă din motivul slabei reglementări legislative și absenței de garanții investiționale.
În încheiere, este de menționat că mărul discordiei în Parlament, dar și în Guvern, referitor la realizarea reformei funciare din Ucraina este subiectul permiterii/nepermiterii achiziționării de bunuri funciare de către cetățenii străini. Forțele pro-europene din Ucraina sunt divizate în acest sens, pe când electoratul nu prea este inspirat de ideea că unele bunuri funciare vor nimeri în mâna cetățenilor altor state. În amânarea reformei funciare mai sunt interesate și autoritățile, mai bine zis, politicienii „contopiți” cu mediul de afaceri, care, în contextul moratoriului, își administrează cum le trece prin minte bunurile funciare, fără să aibă nevoie de prea multă reglementare legislativă.
Marin GHERMAN, politolog