La 28 februarie, Rada Supremă a început examinarea în a doua lectură a legii cu privire la limba ucraineană. Deputații urmează să aprobe circa 2,5 mii de amendamente aduse la această lege. Intrarea în vigoare a legii cu privire la limba de stat va limita dreptul minorităților naţionale de a folosi limba maternă în sfera publică, a declarat la conferința de presă, politologul ucrainean Ruslan Bortnyk.
El menționează că statutul limbii de stat este de mult timp consfințit în Constituție.
„Legea stabilește o interdicție reală privind utilizarea limbii ruse și a limbilor minorităților naționale, începând de la teatru și terminând cu comunicarea în instituțiile publice, indicatoare, nume, etc.”, a spus politologul.
Potrivit lui, legea respectivă va fi adoptată cu scopul derusificării, demaghiarizării și deromânizării teritoriilor Ucrainei.
Al doilea obiectiv vizat, se referă la sporirea cotelor de popularitate a Președintelui Poroșenko, pentru care consolidarea statutului limbii ucrainene este unul din punctele-cheie al programului electoral.
Ruslan Bortnyk menționează situația dificilă în care ajunge mass-media, care va trebui să apară în ucraineană sau cu o versiune în limba de stat.
„Nu este lege care va consolida statutul limbii ucrainene. Este o lege care interzice utilizarea limbilor minorităților naționale în sfera publică”, a explicat expertul.
După opinia lui, legea în cauză va fi nefuncțională, deoarece există Constituția și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, care reglementează drepturile minorităților naționale. Astfel va apărea o situație când o lege intră în contradicție cu alte legi. Acest lucru va crea conflicte, deoarece unii se vor baza pe o lege, iar alții pe altele, a menționat politologul.
„Acest lucru contravine punctului 3 din art. 10 din Constituție, care garantează folosirea și dezvoltarea liberă a limbilor rusă și a altor limbi minoritare», a afirmat el.
„Este vorba de o tehnologie electorală, un element care distrage atenția de la scandalurile legate de corupție și alte probleme. De îndată ce apare chestiunea responsabilității autorităților, este creat un conflict în societate», a adăugat expertul.
Acest conflict a fost creat în ciuda faptului că statutul limbii de stat a fost reglementat în urmă cu 30 de ani .
„În 1989 a fost adoptată legea care garanta limbii ucrainene statutul de limbă de stat. De atunci, nu au fost întreprinse alte inițiative. Întregul domeniu legislativ garantează utilizarea liberă și cuprinzătoare a limbii ucrainene în toate domeniile», a concluzionat Ruslan Bortnyk.
Amintim că în octombrie 2018, Rada Supremă a adoptat în primă lectură legea cu privire la limba ucraineană. Documentul precizează că ucraineana este singura limbă oficială în Ucraina, care este obligatorie în toate domeniile de activitate. Nerespectarea legislației lingvistice va fi calificată drept tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și va fi pedepsită cu amenzi uriașe și chiar cu închisoarea. De menționat că în 2018, Curtea Constituţională a Ucrainei a anunțat adoptarea unei hotărâri care prevedea ca legea „privind principiile politicii lingvistice de stat», numită legea „Kivalov-Kolesnicenko», a fost declarată neconstituțională. Această lege prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale, inclusiv a limbii române, în zonele în care populația minoritară depășea 10%.
Românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic (după ucraineni și ruși) din Ucraina, numărând 409.608 de persoane, sau 0,85% (dintre care moldoveni s-au declarat 258.619 sau 0,53%, iar români – 150.989 sau 0,32%) din populația Ucrainei, potrivit recensământului populației din 2001. Teritorial comunitatea română locuiește în regiunile Cernăuți (44,38%), Odesa (30,22%), Transcarpatia (7,85%), Mykolaiv (3,21%) și Kirovograd (2,02%), în rest (12,32%).