Noua organizare administrativ-teritorială a regiunilor de frontieră din Ucraina, locuite compact de reprezentanții minorităților naționale, are ca scop detensionarea relațiilor cu țările vecine din cauza scandaloasei legii a învățământului, consideră unii experți ucraineni.
Din cele 11 raioane existente în regiunea Cernăuți, urmează să rămână doar trei, cu centre la Storojineț, Cernăuți și Hotin. În cadrul raionului Storojineț vor fi incluse actualele raioane: Putila, Vijnița, Storojineț și Hliboca. La Cernăuți vor adera raioanele Chițmani, Zastavna, Noua Suliță, Herța, inclusiv orașul Cernăuți. În cadrul raionului Hotin vor fi incluse raioanele: Hotin, Secureni, Kelmenți și comuna Mămăliga din raion Noua Suliță, care este formată din șase localități.
La Frontiera cu Ungaria va fi reorganizat raionul Beregovo din regiunea Transcarpatia, locuit în mare parte de maghiari, la care va adera raionul Vinogradov. Actualmente în regiunea Transcarpatia sunt 13 raioane. Conform noii organizări administrativ — teritoriale vor rămânea doar 5 raioane: Mukacevo, Tiaciv, Ujgorod, Hust și Beregovo.
În același timp, va fi extins raionul Bolgrad din regiunea Odesa, unde locuiește o importantă comunitate de bulgari. Anterior, raionul Bolgrad urma să fie divizat, însă în din cauza împotrivirii Bulgariei, autoritățile ucrainene au renunțat la această idee.
Ruslan Bortnik, politolog și director al Institutului ucrainean de analiză și gestionare a politicilor, consideră că Kievul a reușit să găsească un compromis favorabil cu vecinii în chestiunea ce ține de reorganizarea administrativ-teritorială a regiunilor de frontieră, compact populate de minorități naționale.
„Se pare că autoritățile au reușit cu adevărat să ajungă la un acord cu maghiarii, bulgarii și românii în ceea ce privește reorganizarea administrativ-teritorială a raioanelor. Vom avea zone în care grupurile etnice, chiar dacă nu vor fi dominante, vor forma baza politică și economică. Probabil a fost găsit un compromis, în schimbul absenței modificărilor la legislația lingvistică privind aceste minorități. Potrivit informațiilor mele, o astfel de divizare este percepută pozitiv în Bulgaria, Ungaria și România și poate reprezenta o concesie în problema lingvistică, care este acută pentru guvernul ucrainean și care nu poate fi soluționată din cauza împotrivirii radicalilor de dreapta», a declarat pentru Strana.ua politologul ucrainean, Ruslan Bortnik.
Potrivit acestuia, acest lucru nu reprezintă o amenințare directă pentru unitatea Ucrainei.
„În cazul slăbirii în continuare a instituțiilor statului și a statului, aceste zone pot intra sub protecția financiară, politică și socială, directă sau indirectă, a țărilor vecine. În același timp, trebuie înțeles că directivele clasice europene privind divizarea administrativ-teritorială prevăd în mod obligatoriu luarea în considerare componenta etnoculturală și lingvistică a regiunilor. Prin urmare, creând regiuni locuite compact de minorități naționale, Ucraina îndeplinește standardele europene», a spus Bortnik.
Reamintim că ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a negat zvonurile privind crearea unui „raion maghiar” în regiunea Transcarpatia, la cererea Ungariei. Kuleba a spus că în timpul vizitei în Ungaria de la sfârșitul lunii mai nu și-a asumat niciun angajament cu privire la crearea acestui raion. Potrivit lui, diplomații caută compromisuri în relațiile maghiaro — ucrainene, dar nu trec „liniile roșii”.
De menționat că la sfârșitul lunii mai a.c. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a solicitat autorităților ucrainene să nu permită divizarea comunității românești în cadrul reformei administrativ-teritoriale. Într-un Memoriu adresat conducerii de la Kiev și autorităților locale se cere ca cele patru raioane din regiunea Cernăuți, locuite preponderent de etnici români şi alte naţionalităţi (Noua Suliţă, Herţa, Hliboca, Storojineţ) să fie incluse într-o singură unitate administrativ – teritorială.
Conform datelor ultimului recensământ din 2001, în Ucraina 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, iar 155.130 persoane s-au declarat români. În regiunea Cernăuți a fost consemnat un număr de 114.555 persoane (12,5% din populația regiunii) care s-au declarat de etnie română, precum și 67.225 de persoane care s-au declarat moldoveni.
Libertatea Cuvântului – www.lyberti.com