Anul acesta Ziua Eroilor, marcată de români odată cu sărbătoarea ortodoxă Înălțarea Domnului (Ispas, după cum i se spune în popor), a coincis cu ziua de 13 iunie, zi în care comunitatea românească din regiunea Cernăuți își amintește de tragedia conaționalilor săi din 1941. La 12-13 iunie 1941 a avut loc primul val de deportări în masă, mii de români, dar și reprezentanții altor etnii din ținutul nostru, considerați „elemente ostile” pentru puterea sovietică, au fost ridicați în miez de noapte și duși în locuri îndepărtate ale URSS. Semnificația profundă a acestei sărbători religioase și tragismul deportării oamenilor nevinovați, care nu se șterge din amintirile generațiilor, ne-au motivat la o cinstire creștinească a acestor martiri ai neamului nostru. Tot în acel strașnic Cireșar din 1941, retrăgându-se din Cernăuți din cauza ofensivei unităților germane și române, „călăii staliniști” i-au executat pe mulți dintre deținuții din închisoare, care au și fost înmormântați în grabă în gropi comune din vechiul cimitir al orașului. În acel loc, în anii celui de-al Doilea Război Mondial au fost înmormântați și ostașii români, care, în urma rănilor primite pe front, au decedat în spitalele din Cernăuți. Astfel a apărut necesitatea ridicării unui complex comemorativ românesc. Ideea a fost dusă parțial la capăt în 2008 de către Societatea „Golgota”, condusă de regretatul Octavian Bivolaru. Însă pentru a fi finalizate definitiv aceste lucrări, susținute de partea română, este nevoie ca Bucureștiul și Kievul să ajungă la un numitor comun în privința legalizării complexului comemorativ.
Până ce oficialii caută soluția potrivită, în fiecare an la 12 sau 13 iunie, la acest complex Societatea panucraineană „Golgota”, în frunte cu președintele ei Vasile Rauț, îi aducă pe reprezentanții comunității românești la comemorarea eroilor și martirilor neamului. A fost așa și în Joia Înălțării Domnului din anul curent. Din partea Consulatului General al României la Cernăuți a depus flori la crucea memorială ministrul plenipotențiar, Nicolae Dan Constantin. În afară de diplomatul român, au luat cuvântul Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, Adrian Medvedi, șeful Secției de cultură a CT Herța, care a participat la luptele din estul țării împotriva ocupanților ruși. El a declarat că invadatorii se folosesc de aceleași metode pe care le-au aplicat la timpul lor slugoii regimului totalitar sovietic: deportări, exterminarea populației civile, inclusiv a bătrânilor, femeilor, copiilor, negarea legilor de război.
Pomenirea eroilor și jertfelor deportărilor a continuat la Palatul Național al Românilor. Tabloul general al tragediei deportărilor a fost completat cu „detalii noi”, relatate de scriitoarea Maria Toacă, Gheorghe Botezatu din Probotești, Elena Purici din Ostrița, Mihai Gherman din Godinești, Ilie Tomiuc din Carapciu, Dumitru Zaidel din Ostrița-Mahala, Dorin Misichevici din Budeneț, Violeta Olaru din Ostrița, Octavian Voronca din Cernăuți. Evenimentul de comemorare s-a încheiat cu o priceasnă, interpretată de Natalia-Camelia Proțiuc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com