S-au împlinit 20 de ani de la semnarea Tratatului de bază între Ucraina şi România, care a schimbat în mod esenţial relaţiile între aceste două ţări, ajunse acum la un parteneriat sigur. Însă, potenţialul colaborării n-a fost folosit pe deplin, el dispune de mari perspective, consideră consilierul şefului Administraţiei Regionale de Stat, Zinovi Broide, şi fostul diplomat Myhailo Lenkov.
Până în prezent a rămas neîndeplinit articolul 20 al Tratatului de bază, adică n-a fost semnat acordul interguvernamental în ceea ce priveşte ecologia, precum şi acordul între ministerele de resort ale ambelor ţări, a accentuat domnul Zinovi Broide. Din 1997, anul semnării Tratatului de bază, şi până în prezent au avut loc câteva întâlniri la cel mai înalt nivel, care au pregătit calea unei colaborări mai ample în domeniul respectiv. Să ne aducem aminte de summit-urile de la Ismail (1997), Chişinău (1998), de la Cernăuţi şi Bucureşti. La ultimul summit, din capitala României, la care au participat 14 state, a fost făcut un pas important în ceea ce priveşte tematica regiunii carpato-dunărene. Anume la summit-ul de la Bucureşti, cu luare în considerare a elaborărilor propuse de partea ucraineană, au fost puse bazele Convenţiei Carpatice, care peste doi ani a fost semnată la Kiev, şi ale Strategiei Dunărene.
De ce m-am referit la acea perioadă? Am observat că în ultimele luni se întâmplă ceva asemănător: se înviorează colaborarea între statele noastre, iar unul din obiectivele ei principale devenind Strategia Dunăreană, care, în opinia mea, este un factor stabilizator. Din păcate, Ucraina, spre deosebire de partea română, nu se foloseşte în măsură deplină de perspectivele acesteia. Până la întâlnirea preşedinţilor Ucrainei şi României, care urmează să aibă loc în timpul imediat următor în regiunea Cernăuţi, vor fi convocate şedinţele comisiilor prezidenţiale şi guvernamentale ucraineano-române, iar la ele vor putea fi abordate problemele şi perspectivele colaborării ce reies din Strategia Dunăreană.
— Dispun de o experienţă proprie, fiindcă am activat un timp oarecare la Consulatul General al Ucrainei la Suceava, şi am participat nemijlocit la realizarea mai multor principii prevăzute de Tratatul de bază ucraineano-român, a relevat domnul Myhailo Lenkov. Vreau să spun că semnarea acestui act a deschis mari perspective pentru colaborarea bilaterală în mai multe domenii de activitate. Din păcate, Ucraina n-a folosit din plin aceste posibilităţi. A existat o oarecare inerţie şi m-am convins de aceasta la Suceava, la munca diplomatică. între toate momentele pozitive pe care ni le oferă Tratatul de bază, voi accentua următorul: inerţia în realizarea proiectelor transfrontaliere este manifestată de partea ucraineană. Partenerii noştri români se adresau Consulatului ca să-i activizăm pe concetăţenii noştri, participanţi la diferite proiecte.
Atunci, în anii 2005-2009, partea ucraineană putea face un pas cu mult mai mare pe calea colaborării. Posibilităţile, cum s-ar spune, au fost ratate. Şi al doilea lucru: este nesatisfăcătoare activitatea camerelor de industrie şi comerţ. Mă refer concret la activitatea Camerei de industrie şi comerţ din Cernăuţi la Suceava. Au fost nefolosite o mulţime de posibilităţi de colaborare economică. Multe se declară şi puţine se fac. Aşa ceva nu trebuie să fie, mai ales pe fondalul unei colaborări politice şi culturale fructuoase.
Se prevede ca întâlnirea Pre şedinţilor Ucrainei şi României să aibă loc în lunile apropiate la Punctele de trecere a frontierei „Diakivţi” şi „Crasnoilsc”. Să sperăm că ea va facilita trecerea la o colaborare economică bilaterală la fel de amplă ca şi cea politică şi culturală.