Fiecare copil român poate afirma că a crescut cu poveștile lui Creangă. Fenomenul geniului popular românesc, care și-a găsit expresie în scrierile lui Ion Creangă, cunoaște o răspândire pe întreaga planetă datorită traducerilor acestora în alte limbi. Și se face aceasta în pofida faptului că redarea limbajului specific al marelui clasic român în altă limbă este o ocupație destul de dificilă. Iar editurile străine îl preferă pe Ion Creangă.
Editarea scrierilor lui Ion Creangă în limbi străine a început în anul 1910. Până în prezent s-a reușit traducerea poveștilor și povestirilor clasicului român în franceză, engleză, rusă, cehă, sârbă, italiană, vietnameză, bengali, hindusă, singaleză, spaniolă, greacă, slovacă, albaneză, poloneză, estonă, chineză etc.
Minunatele povești ale lui Ion Creangă sunt citite și în limba ucraineană. În anul 1968, la Editura pentru copii „Veselka” („Curcubeul”) din Kiev, a ieșit de sub tipar „Povești” de Ion Creangă. Traducerea în ucraineană a fost asigurată de Ivan Kușnirik din satul Maleatinți, raionul Chițmani, regiunea Cernăuți.
Un alt copământean de-al nostru, academicianul Constantin Popovici, original din Romancăuți, raionul Secureni, la Chișinău a scris studiul comparativ „Poveștile lui Ion Creangă în contextul folclorului est-slav”. Cunoscutul savant a ajuns la concluzia că în creația lui Ion Creangă persistă o interpretare specifică a motivelor din folclorul est-slav.
În perioada actuală, când Ucraina și România sunt deschise una față de alta, elevii de la școlile românești din regiunea Cernăuți au posibilitate să viziteze Casa-muzeu „Ion Creangă” din Humulești. Și mulți se folosesc de ocazia de a simți atmosfera în care au fost scrise capodoperele literaturii române „Amintirile din copilărie” și „Poveștile” lui Ion Creangă.
V.K.