Comunitatea românească din regiunea Cernăuți, încă din anii 90 ai secolului trecut, cânt a început perioada de renaștere națională, visa să ridice pe postament, la marginea Codrilor Cosminului, pe o colină lângă autostrada internațională, statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Au fost depuse cererile respective, au fost date argumentele de rigoare, iar sculptorul Dumitru Gorșcovschi, care a copilărit în aceste locuri, s-a apucat de lucru. S-au găsit contraargumente ale autorităților și în locul ales pentru monument bunii creștini din satele Voloca și Hrușăuți, aflate în nemijlocita apropiere de Codrii Cosminului, au ridicat în locul indicat o cruce de lemn. După o anumită perioadă, lemnul a început să putrezească și localnicii au hotărât să ridice o cruce din piatră. Când părintele de la Hrușăuți, Dumitru Tocar, a anunțat în biserică despre colectarea de bani pentru semnul comemorativ, o bună româncă și evlavioasă creștină a scos inelul de aur și l-a dat, punând începutul acestei acțiuni de binefacere. La ședința Consiliului sătesc Voloca a fost luată decizia privind repartizarea terenului pentru ridicarea semnului comemorativ, adică a monumentului Crucii. Or, cel mai slăvit domn al Moldovei a apărat țara și credința poporului său cu sabia și crucea. Intenția locuitorilor din Hrușăuți (sat care a purtat cândva și denumirea de Plaiul lui Vodă) și Voloca a fost susținută printr-un proiect de Guvernul României.
La 15 iulie, ziua praznicului lui Ștefan cel Mare și Sfânt pe stil vechi, respectat de creștinii ortodocși în această parte a regiunii Cernăuți, și cu ocazia împlinirii a 520 de ani de la trecerea la cele veșnice a slăvitului voievod, care a obținut una din cele mai strălucite victorii ale sale în Codrii Cosminului, a fost sfințită Crucea-monument. Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de preoți în frunte cu episcopul de Herța, Siluan, protopopul de Hliboca, Ioan Gorda, care locuiește chiar în vecinătatea acestui loc sfânt. Au fost prezente și fețe bisericești din România în frunte cu arhimandritul Dosoftei Dijmărescu. Au onorat evenimentul cu prezența lor Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, ministrul plenipotențiar, Nicolae Dan Constantin, Niculae Barbă din partea Consiliului Județean Suceava, istoricul și activistul public Vasile Adăscăliței din Dorohoi. Cuvintele preoțești au fost însoțite prin cântările lor de către corurile bisericilor din Hrușăuți și Voloca, precum și de Corul „Dragoș Vodă”.
Pe Crucea din piatră este fixată sculptura Mântuitorului, care ne duce la aprecierea recunoscută în toată lumea ortodoxă că Ștefan cel Mare a fost „atletul lui Hristos”. Pe postament sunt incrustate cuvintele testamentare ale lui Ștefan cel Mare: „Moldova nu e a mea şi nici a voastră nu e, ci a urmaşilor urmaşilor voştri…”. Aceste cuvinte pot fi citite și pe crucea de lângă „Stejarul lui Ștefan cel Mare” din Codrii Cosminului. De azi înainte românii vor putea înălța rugăciuni și în „altarul verde” din Codrii Cosminului, și la această Cruce-monument de pe Dealul Cerului, alături de codrii legendari.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com