Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români somează iniţiatorii proiectului de închidere a Redacţiei de Limba Română a postului de Radio Ucraina Internaţional să renunţe la această măsură administrativă.
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR), o reţea de editori, directori de organisme media şi formatori de opinie din mass media de limba română, face un apel la iniţiatori şi la toate autorităţile ucrainiene competente să menţină Redacţia de Limba Română a postului de radio Ucraina Internaţional.
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizaţie care protejează şi susţine libertatea de expresie a minorităţilor naţionale, va informa toate instituţiile şi organizaţiile internaţionale semnificative în legătură cu încălcarea normelor care reglementează principiile europene ale libertăţii de expresie.
Preşedintele FIJR condamnă ferm simpla idee a limitării libertăţii de expresie. „În această situaţie, e evident că Ucraina simulează respectarea valorilor şi obligaţiilor europene asumate. Motivele financiare nu constituie o justificare pentru această iniţiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităţilor naţionale”, a declarat preşedinele FIJR, Romeo Couţi.
Forumul Internaţioanal al Jurnaliştilor Români, reunit la Donji Milanovac, Serbia, în perioada 5-7 aprilie, în cadrul celui de al IV-lea congres anual, constată, în urma lucrărilor prezentate şi dezbaterilor, încadrate în triada Europa-Manipulare-Minoritate, că guverne care reclamă aspiraţii spre Uniunea Europeană încalcă flagrant drepturile minorităţilor româneşti din nord-estul Serbiei, Ucraina şi Republica Moldova.
Evenimentul a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi al Consiliului Judeţean Cluj.
Lucrările au fost deschise de preşedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, Romeo Couţi şi de directorul trustului de presă Timoc Press din Nord-Estul Serbiei, care au salutat numărul mare de jurnalişti de limbă română din proximitatea României.
Primul ministru al României Victor Ponta a ţinut să transmită participanţilor, prin consilierul său Corneliu Vişoianu, un mesaj în care felicită Forumul şi reiterează sprijinul Guvernului faţă de comunităţile române din afara graniţelor. «Felicit Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizaţie care se adresează celor aproximativ 1000 de jurnalişti ce activează în mass media de limba română din afara graniţelor, pentru perseverenţa şi energia cu care a promovat identitatea acestei categorii profesionale. Faptul că astăzi se desfăşoară cel de-al IV-lea Congres al Forumului demonstrează că organizaţia reprezintă credibil interesele profesionale ale jurnaliştilor de limba română din statele unde există comunităţi româneşti importante, în principal Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar şi Spania, Italia şi Statele Unite ale Americii”, a arătat premierul Victor Ponta.
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a subliniat în mesajul de salut strategia statului român privind respectarea drepturior românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării. „Avem ca priorităţi susţinerea şi apărarea drepturilor legitime ale românilor, oriunde s-ar afla ei; Apărarea identităţii naţionale româneşti; integrarea românilor în comunitatea în care au ales să trăiască; crearea şi consolidarea unei punţi de legătură cu familiile din ţară; Promovarea imaginii şi intereselor României”, a afirmat ministrul delegat. Acesta a mai ţinut să arate destul de ferm că „trebuie să ne batem pentru ca spiritul european de respectare a drepturilor minorităţilor să se afirme pretutindeni unde trăiesc români”.
La rîndul său, preşedintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga a vorbit despre rolul presei, precizând că nu există nici democraţie şi nici cultură trainică fără presă liberă. Andrei Marga a declarat în deschiderea lucrărilor congresului că România trebuie să aibă în vedere deschiderea unor institute culturale în afara graniţelor, deşi aceste eforturi pot fi destul de costisitoare. „Un institul cultural în exterior poate costa până la un milion de euro pe an, dar cu toate acestea propunerile noastre sunt dintre cele mai variate şi generoase. La Belgrad, Kiev, Bejing, Atena (sau Salonic), Cairo şi chiar Seul, putem deschide filiale ale ICR”, a precizat Marga.
Secretarul de stat Stejărel Olaru, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a arătat că este important ca românii din afara graniţelor să se poată manifesta în limba maternă. «Noi ca Departament ce are în responsabilitate via?a ?i activitatea românilor de pretutindeni ne bazăm pe informa?iile furnizate din teren, e foarte importantă activitatea jurnali?tilor astfel. Activitatea dumneavoastră e vitală pentru noi, astfel ne sesizăm ?i ne implicăm. Misiunea acestui departament nu se poate desfă?ura fără ajutorul dumneavoastră. Vă mul?umim ?i continua?i ceea ce faceţi”, a menţionat Olaru în discursul său la deschiderea lucrărilor.
În premieră, Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR), a inclus o secţiune de comunicări pe teme legate de dreptul la educaţie, jurnalism şi conservarea culturii şi identităţii comunităţilor de români din ţările învecinate României. Din lucrările prezentate la secţiunea de comunicări a reieşit că principalele probleme cu care se confruntă jurnaliştii de limba română sunt legate de limitarea dreptului de exprimare şi ostilitatea autorităţilor.
Reprezentanţii românilor din Serbia s-au plîns de faptul că autorităţile statului practică o politică dublă faţă de comunitatea românească. Astfel, în timp ce românii din Voivodina se bucură de libertăţile conferite minorităţilor naţionale, celor din Timoc le sunt refuzate drepturile fundamentale. Chiar dacă s-a anunţat că, începând din 4 aprilie, se derulează un proiect pilot de predare a limbii române în câteva şcoli din Timoc, jurnaliştii reclamă că demersul este departe de a satisface nevoile de natură culturală ale celei mai numeroase comunităţi de români din Serbia.
În Ucraina principala problemă rămîne îngrădirea accesului minorităţii române la canalele publice de radio şi televiziune în vederea promovării culturii şi identităţii naţionale. Jurnaliştii români din Ucraina au semnalat că reprezentanţii postului de radio Ucraina Internaţional iau în calcul ca în această vară să desfiinţeze redacţia în limba română pe motive financiare. În acest context, FIJR a făcut un apel la conducerea radioului să stopeze acest demers, arătând că un astfel de motiv nu constituie o justificare pentru această iniţiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităţilor naţionale
În acelaşi timp, acuză atitudinea de delăsare şi complicitate a reprezentanţilor presei din Republica Moldova faţă de principiile europene legate de presa şi identitatea naţională.
Reamintim că Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români îşi propune ca principal obiectiv exportul modelului românesc în privinţa accesului la canalele media publice (radio şi televiziune), în vederea promovării şi conservarea culturii şi identităţii minorităţilor.
La acest Congres, în cadrul unei sesiuni de lucru au fost identificate posibile soluţii pentru problemele cu care se confruntă presa românească din afara graniţelor, dar şi pentru problemele cu care se confruntă comunităţilor româneşti din Valea Timocului. A fost adusă în discuţie posibilitatea înfiinţării unei televiziuni pe internet pentru românii de pretutindeni cu surse de finanţare din din programe transfrontaliere.
„Facem un apel ca Ministerul de Externe, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni să se implice pentru protejarea şi aplicarea standardelor europene legate de libertatea presei”, a subliniat preşedintele FIJR, Romeo Couti.
Membrii Forumului au decis organizarea celei de-a cincea ediţii a Congresului în localitatea Ismail (alternativă Odessa). Persoana desemnată pentru a asigura organizarea şi conducerea congresului este Vasile Tărâţeanu, jurnalist din Cernăuţi.