Interviu cu Valeriu CALARAŞ, medicul-şef al Spitalului raional central Noua Suliţă
– Domnule Valeriu Calaraş, sunteţi în faza finală a realizării unui proiect transfrontalier împreună cu partenerii din România şi Republica Moldova. Ce a însemnat el pentru instituţia pe care o conduceţi?
– Proiectul despre care vorbim a fost iniţiat după ce în anii 2008 şi 2010 în raionul nostru au fost mari inundaţii. Atunci a fost nevoie de acordarea unui ajutor medical de urgenţă oamenilor, care au nimerit în zona inundaţiilor. De aceea şi proiectul se referă la medicina extremală. În cadrul proiectului, realizat în trei ţări – Ucraina, România şi Republica Moldova, pentru spitalul nostru sunt prevăzuţi bani pentru procurarea a două autospeciale, echipate cu toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în condiţii extremale. De asemenea, au fost prevăzute mijloace financiare pentru repararea şi dotarea cu utilaj performant a blocului de chirurgie la Spitalul raional central Noua Suliţă. În momentul de faţă reparaţiile capitale au fost încheiate şi au fost create condiţii excelente pentru chirurgi şi pacienţi.
La finele săptămânii curente medici şi surori medicale de la noi vor pleca în România, unde vor avea loc trening-uri pentru personalul medical în vederea acordării ajutorului de urgenţă în condiţii extremale.
Realizarea proiectului se încheie la 31 decembrie 2015 şi nouă ne-a rămas să procurăm cele două autospeciale despre care am vorbit mai sus.
– În momentul de faţă în Ucraina se desfăşoară reforme ample. Să ne referim la procesul de descentralizare a puterii, de formare a comunităţilor locale. După cum se ştie, în raionul Noua Suliţă, vor fi create câteva comunităţi. Cum în asemenea condiţii vor fi administrate şi finanţate instituţiile sanitare din raion?
– Orice reformă este primită în mod critic. Despre o asemenea reformă se vorbeşte demult. În ţara noastră ea decurge după scenariul polonez. Divizarea Serviciului de ocrotire a sănătăţii în trei cicluri – primar, adică instituţiile sanitare de la sate, raional şi regional – este necesară pentru trecerea la asigurarea medicală. Medicina sătească se ocupă în principiu de profilaxia bolilor, iar instituţiile sanitare raionale şi regionale – de tratarea acestora. Formarea comunităţilor se poate răsfrânge, într-o măsură oarecare, şi asupra instituţiilor sanitare săteşti. În prezent în sate nu mai sunt spitale de sector, ele au fost transformate în ambulatorii. Există şi puncte de felceri şi moaşe. Ele ţin şi de consiliile locale. În rezultatul formării unor comunităţi locale mai mari, evident că vor avea loc unele schimbări şi referitor la aceste instituţii sanitare. Acei care vor lua decizii privind reţeaua de instituţii sanitare săteşti trebuie să procedeze foarte calculat. Desigur, nu este vorba de reducerea lor, dar va trebui optimizată activitatea lor. Dacă acum instituţiile sanitare sunt finanţate de Ministerul Ocrotirii Sănătăţii, din ianuarie 2016 ne putem aştepta la participarea comunităţii la finanţarea acestora. Şi multe vor depinde de iscusinţa de repartizare a mijloacelor băneşti instituţiilor sanitare.
– Din cauza situaţiei economice din ţară specialişti buni, inclusiv medicii, pleacă peste hotare. Cum e situaţia în această privinţă în raionul Noua Suliţă?
– Slavă Domnului, în această p
rivinţă nu avem probleme. În cadrul proiectului despre care am vorbit mai sus, m-am deplasat în România şi am văzut că vecinii noştri au probleme în privinţa cadrelor, duc lipsă de chirurgi, bunăoară. Diplomele medicilor din România le permit să lucreze în orice ţară din Europa şi ei se folosesc de acest avantaj. Se folosesc de această ocazie şi unii medici din Ucraina, care cunosc limba română şi se angajează în România.
Nu pot afirma ca problema cadrelor medicale la noi este rezolvată sută la sută. Responsabilitatea medicului pentru viaţa omului este foarte mare, însă statul îi plăteşte foarte puţin. Pentru a schimba situaţia spre bine cei de sus trebuie să ţină cont de părerea medicilor practicieni. Altfel, reforma sferei de ocrotire a sănătăţii nu va aduce rezultatele dorite.
Interlocutor: Vasile CARLAŞCIUC