Comemorarea clasicului literaturii române, Vasile Alecsandri, de la a cărui naștere la 21 iulie s-au împlinit 200 de ani, a început de fapt mai demult în diferite locuri: biblioteci, asociații, cămine culturale prin organizare de expoziții și prezentări de carte, de întâlniri cu scriitori și oameni de cultură, de recitaluri și seri de creație…
La 21 iulie, la Biblioteca din Hliboca urma să aibă loc o sesiune online cu Biblioteca regională şi cu alte biblioteci din ţinut, precum şi cu Biblioteca județeană „I. Gh. Sbiera” din Suceava, un salon de carte românească, cu traduceri în limba ucraineană. Din păcate, s-a întrerupt timp de o oră curentul electric la Biblioteca din Hliboca, rețeaua Internet a dispărut și nu am putut contacta cu celelalte biblioteci. Am dorit să discutăm și să vorbim despre cunoscutul clasic român, poetul îndrăgit de toți, multe lucruri interesante. Dar, cei prezenți la întâlnirea de la Biblioteca hliboceană, printre care s-au numărat directoarea Muzeului etnografic din Hliboca Olga Șevcenko, bibliotecara-şefă și poeta Rodica Zegrea din Prisăcăreni, activista Floarea Lerca și subsemnata, alături de câteva lucrătoare ale Bibliotecii raionale, am organizat o mică expoziție și o discuție interesantă referitoare la opera poetului Vasile Alecsandri. O surpriză frumoasă ne-a făcut doamna Olga Șevcenko, care a venit cu acel caiet de traduceri ale vestitei sale mătuși Domka Botușanska. Domnia sa cu multă plăcere ne-a citit azi mai multe traduceri ale scriitoarei, pictoriței, activistei, Domka Botușanska, originare din Hliboca, făcute cu mult talent și pricepere din opera bardului de la Mircești. După încheierea acţiunii culturale de la bibliotecă, ne-am deplasat la Muzeul etnografic ce se află în spatele bustului altui mare clasic al literaturii române și universale, Mihai Eminescu, cel care l-a numit atât de frumos pe Vasile Alecsandri „acel rege al poeziei…”. La rândul său Alecsandri scria despre Luceafăr la fel de frumos: „E unul care scrie mai bine decât mine? Cu atât mai bine lumii, și lui cu-atât mai bine…”. Fără invidie și orgolii, doi mari clasici s-au apreciat în literatura română. Cum spuneam mai sus, aici la muzeu, a avut loc partea a doua a întâlnirii noastre consacrate omagiatului zilei. De data aceasta doamna Rodica Zegrea a rugat-o pe doamna Olga Șevcenko să dea citire unor traduceri ale Domkăi Botușanska pentru a face o înregistrare a acestor poezii, care demult trebuiau și meritau să fie publicate deja într-un volum aparte, pentru a fi cunoscute cititorilor noștri, atât români cât și ucraineni.
Revenind la baștină, adică în satul meu drag Pătrăuții de Jos, am desfăşurat și aici o întâlnire cu membrii cercului literar ce activează la căminul cultural local. Organizați și pregătiți de doamnele Larisa Chedic și Natalia Balan, lucrătoarele de aici, cu susținerea doamnei bibliotecare șefe a bibliotecii pătrăucene, doamna Maria Ștefureac, care a amenajat de asemenea o expoziție în incinta bibliotecii locale, am susținut un discurs și un recital poetic. Copii, cunosc și îndrăgesc poeziile atât de frumos scrise de Vasile Alecsandri. „Este poetul meu iubit” , mi-a spus o fetiță, și a recitat chiar și o poezie de-a poetului. Sincer vorbind, am rămas plăcut impresionată de cele auzite și petrecute azi. Chiar de n-am putut participa la întâlnirea online, programată la Biblioteca raională Hliboca.
Asemenea momente fac dintr-o zi mohorâtă, o zi însorită în suflet, ne transformă o zi obișnuită într-o zi de sărbătoare. Or, poezia și întâlnirea cu ea deja sunt adevărate sărbători de suflet. Să dea Domnul să avem parte de cât mai multe asemenea sărbători.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com