Pătlagina – cu frunza lată, îngustă sau cu frunza moale – are un puternic efect antibronşic, dar şi astringent, cicatrizant, fiind recomandată de medici în bronşitele cronice, în infecţii ale pielii. De la această plantă se întrebuinţează nu numai frunzele, dar şi rădăcina. Preparatele din frunze de pătlagină se folosesc în afecţiunile aparatului respirator. Unii specialişti prescriu pătlagina şi în tratamentul adjuvant al ulcerului gastric şi duodenal.
Pătlagina fie că are frunza lunguiaţă, ori lată, are aceleaşi proprietăţi şi putere vindecătoare. Până în prezent se cunosc vreo 200 de specii ale acestei plante.
Infuzia de pătlagină se obţine dintr-o linguriţă-două de frunze uscate la o cană de apă fierbinte (200 ml). Se acoperă şi se lasă la infuzat câteva minute. Apoi, ceaiul astfel obţinut se strecoară, se îndulceşte cu miere polifloră sau cu puţin zahăr şi se bea cald. Infuzia este utilă în tratarea răcelilor, a tusei, durerilor în gât şi în piept. Se beau 3-4 căni de ceai zilnic. Infuzia de pătlagină poate fi utilizată şi pentru gargară, ajutând astfel la combaterea durerilor în gât.
Infuzia combinată de flori de salcâm se prepară din 3-4 linguri de flori mărunţite puse la macerat în ½ l de apă pentru 10 ore. Se filtrează lichidul. Planta rămasă după filtrare se fierbe în ½ l de apă timp de 5 minute. Se strecoară şi se amestecă cu maceratul la rece. Infuzia se îndulceşte cu miere, fiind excelentă în combaterea tusei, având şi efect expectorant.
Apa din flori de salcâm se prepară dintr-o mână de flori uscate, care se macerează la rece într-un litru de apă de izvor, timp de 8 ore. Acest macerat, numit „apă din flori de salcâm”, fiind consumat în loc de apă sau sucuri, ajută foarte mult în bolile aparatului respirator – tusea convulsivă şi astmatică, răcelile, virozele, infecţiile acute ale căilor respiratorii, astmul bronşic.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com