Salariile demnitarilor sărăcesc bugetul ţării

Cabinetul de Miniştri este format din 17 ministere unde îşi desfăşoară activitatea circa 7 mii de funcţionari. Aceasta fără a lua în calcul Ministerul de Interne, care actualmente este transformat radical. Doar pentru plata salariilor acestor angajaţi lunar sunt necesare în jur de 18 milioane grivne. Dacă adăugăm aici şi sporurile salariale, indemnizaţii şi alte plăţi această cifră se dublează. Cele mai mari cheltuieli le are Ministerul Justiţiei. Pe locul doi se află cel al Dezvoltării Economice. Sună chiar frumos, însă nimeni nu observă şi progrese economice, în pofida faptului că pentru salariile angajaţilor acestui minister se alocă lunar sume uriaşe. Pe locul trei se situează Ministerul Apărării.
În martie curent salariul premierului era de 26,6 mii grivne, iar cel al unui ministru obişnuit în jur de 20 mii grivne. La fel şi parlamentarii noştri au declarat recent că vor şi ei salarii mărite. Au lăsat modestia la o parte şi au spus că nu vor salarii duble, ci triplate. Aceste cheltuieli vor sărăci Bugetul de stat în acest an cu alte 91,2 milioane grivne. De asemenea, pentru consilierii deputaţilor poporului sunt alocate 127 milioane grivne. Lunar fiecare deputat primeşte în aceste scopuri 12,2 mii grivne.
Dacă demnitarii din capitală de bine de rău se descurcă, mai proastă e situ­a­ţia cu funcţionarii locali. O privire arun­cată asupra declaraţiei de avere pe anul trecut a preşedintelui Consiliului Re­gio­nal Cernăuţi, Ion Muntean, te face să-i plângi de milă. Nu are omul nici casă, nici maşină. Trăieşte doar din salariu, care anul trecut a constituit în total doar numai 69 mii 245 grivne şi mai are în posesie trei loturi de pământ cu o suprafaţă totală de 31.493 metri pătraţi. Soţia şi fiul preşedintelui legislativului regional nu au înregistrat în 2015 nici un fel de venituri şi nu au în posesie nici un mijloc de transport. În acelaşi timp, Ion Muntean ţine banii sub saltea pentru că nu are nici un cont de economii în bancă. Deducem că familia Muntean abia îşi duce traiul de pe o zi pe alta, iar unica sursă de existenţă rămâne salariul domnului Ion. Conform legislaţiei autohtone, statul este obligat să asigure cu spaţiu locativ funcţionarii publici. Astfel, sărăcia lucie ce rezultă din dec­laraţiile de venituri ale unor fun­cţionari are o explicaţie. E o şmecherie la care recurg foarte mulţi funcţionari de rang mai înalt şi astfel anual din buget sunt aruncate în vânt milioane de grivne. Aici ne putem aminti şi de faptul că fostul preşedinte al Consiliului Regional, Mihail Gainiceru, în anul 2012 la fel declara că nu are în posesie nici o locuinţă. Ajuns în etate şi având în spate o carieră de succes, Gainiceru, chipurile, nu a reuşit să agonisească banii necesari pentru o casă proprie şi era nevoit să locuiască în apartamentul soţiei. Sărăcuţ e şi pri­ma­rul oraşului Cernăuţi, Oleksii Kas­pruk. Primarul care conduce ser­viciile publice locale şi ia decizii asupra cheltuirii Bugetului local nu are nici casă, nici apartament, maşini sau lot de pământ. Potrivit declaraţiei de venituri pe 2015, salariul anual al primarului a constituit 151.905 grivne. Cu alte cuvinte, salariul lunar al edilului oraşului este de 11 mii grivne. Soţia primarului a declarat venituri de 60 mii grivne în anul precedent. Locuieşte primarul în apartamentul soţiei, care are o suprafaţă de 81,3 metri pătraţi şi are economii în bancă de 78.670 mii grivne.