Procesul de descentralizare a puterii şi de creare a comunităţilor teritoriale unite a intrat în faza accelerată. În anul curent numărul acestora trebuie să fie destul de convingător. În sate, în centrele raionale şi în cel regional şefii au cam îndesit-o cu adunările — de explicare, de instruire, de convingere — pentru ca reforma administrativă, începută cu 2 ani în urmă, să fie dusă la bun sfârşit şi pentru comunităţi, şi pentru stat.
Marţi a avut loc adunarea generală a locuitorilor satului Răchitna, raionul Noua Suliţă. Oamenii au fost chemaţi ca să decidă starea de mai departe a satului lor natal. Primarul localităţii, doamna Oxana Roman, ne-a spus că există câteva variante: Răchitna este „invitată” în comunitatea pe care o formează Boianul, ea se poate uni cu satul Ridkivţi sau chiar cu Colincăuţiul din raionul Hotin. Însă, cea mai eficientă variantă, consideră mai mulţi locuitori, este aderarea la comunitatea teritorială cu centrul în Noua Suliţă.
Orice variantă ar alege răchitnenii, drumul spre centrul comunităţii va fi „cu hopuri şi cotit”. Or, aşa e chiar drumul real ce leagă Răchitna cu centrul raional şi cu cel regional. Dacă acest sat va forma o comunitate teritorială cu Noua Suliţă, atunci va fi nevoie şi de transport public, care ar circula pe itinerarul respectiv. În momentul de faţă, răchitnenii, care nu au transport propriu, se folosesc doar de un singur autobuz, care-i duce la Cernăuţi. Ca să ajungă în centrul raional, ei trebuie să coboare la Boian, să urce în alt autobuz care ţine calea spre Noua Suliţă. În afară de aceasta, şi drumul spre Răchitna se află într-o stare deplorabilă. Cu doi ani în urmă, când în paginile săptămânalului „Libertatea Cuvântului” a fost abordată problema dată, au fost efectuate unele lucrări rutiere. După cum nea explicat doamna Oxana Roman, în raion a fost creat „Fondul rutier” şi există o speranţă că o parte din suma adunată poate fi folosită la repararea în continuare a drumului cu ghinion.
— Într-o stare avariată se află şi acoperişul Casei de cultură, şi acoperişul şcolii din sat. Numai pentru întocmirea documentaţiei privind repararea acoperişului Casei de cultură sunt necesare 1,2 milioane grivne. Este o sumă peste puterile financiare ale Bugetului Consiliului sătesc.
Doamna Oxana Roman îşi pune speranţa în noua comunitate teritorială, care va dispune de posibilităţi cu mult mai mari.
Vasile CARLAȘCIUC
FOTO: AndriiROMANȚOV