Satul Marşinţi (raionul Noua Suliţă) din regiunea Cernăuţi este cunoscut în întreaga lume. E localitatea de baştină a artistelor poporului din Ucraina Sofia Rotaru şi Lilia Sandulesa, muzicologului Gheorghe Agratina de la Conservatorul din Kiev, a vestitei atlete ucrainene Natalia Lupu, participantă la precedentele Jocuri Olimpice de la Londra, învingătoare la mai multe competiţii continentale şi mondiale. De patru secole această vatră din Valea Prutului este slăvită şi de harnicii ei plugari. Aşa s-a întâmplat, sau aşa a dorit soarta, ca anume un agricultor să-i scrie istoria. Alexei CHERŢOIA, conducătorul Gospodăriei locale „Niva”, a dorit să facă un cadou frumos consătenilor săi cu prilejul actualei aniversări a Zilei Independenţei Ucrainei.
El a scris şi a finanţat monografia satului natal. Lansarea cărţii a avut loc în incinta Muzeului de istorie şi etnografie de la Consiliul sătesc, care, printre altele, tot prin sârguinţa lui Alexei Cherţoia a fost creat.
Ascultând cu câtă pasiune vorbeşte domnul Alexei Cherţoia despre satul său natal, gândul m-a dus involuntar la Semănătorul din cunoscuta parabolă evanghelică. El se străduieşte ca seminţele să nimerească în sol fertil, indiferent de e vorba de seminţele propriu zise, sau de seminţele spirituale. Descendent dintr-o familie de gospodari (or la Marşinţi este aproape imposibil să găseşti o familie căreia să-i lipsească acest spirit), Alexei Cherţoia şi-a început biografia de muncă în calitate de strungar. Apoi a absolvit Institutul agricol şi a ajuns să fie mâna dreaptă a slăvitului Ştefan Gligor, care mulţi ani la rând a fost preşedintele Gospodăriei agricole din Marşinţi şi Stroeşti. După desfiinţarea colhozului, Ştefan Gligor a rămas la Stroeşti, iar Alexei Cherţoia – la Marţinţi, unde a creat Agrofirma „Niva”, luând în arendă 800 hectare de terenuri arabile – o bună parte din cotele consătenilor. Fiind o gospodărie fruntaşă în raion, Agrofirma de la Marşinţi nu pretinde să arendeze pământ şi în alte localităţi. „De mi-ar ajunge puteri şi înţelepciune să fac ceva bun pentru Marşinţi”, afirmă domnul Alexei Cherţoia. Cine-l cunoaşte, îşi dă seama ce-a avut în vedere dumnealui. Nu-i place să facă mult şi de mântuială, dar ceva mai puţin şi bine.
Recolta pe care o cresc şi o adună agricultorii diferă de la an la an. Însă, cea din vara aceasta este deosebită pentru dl Alexei Cherţoia. Dacă ne referim la cartea pe care a scris-o şi a ieşit numai ce de sub tipar, este vorba de recolta principală în viaţa sa. Este o recoltă spirituală, care ajunge pentru mai multe generaţii – actuale şi viitoare.
Adresându-se consătenilor şi oaspeţilor prezenţi la lansarea cărţii, domnul Alexei Cherţoia, li s-a destăinuit:
– După ce am deschis acest muzeu, m-am gândit că ar fi bine să scriu şi o carte despre satul Marşinţi. Nu toţi găsesc timp pentru a trece pragul muzeului, însă o carte e cu totul altceva. Poţi s-o răsfoieşti şi s-o citeşti oricând şi oriunde. Iar în ţările străine ea îţi va aduce aminte de casă, de baştină.
Toate au început de la aceea că într-o discuţie cu membrele ansamblului vocal „Ţărăncuţa” şi cu şeful Secţiei raionale de cultură am lansat ideea să fie scrisă şi o carte despre satul Marşinţi. Aceasta a fost cu un an în urmă. Am contat pe consătenii mei, care m-au ajutat la amenajarea muzeului şi nu întâmplător acţiunea de astăzi se desfăşoară anume în muzeu. Fiindcă este o continuitate. Apoi a venit la mine cunoscutul jurnalist Iosif Gavriliuk, autorul a câtorva cărţi despre Noua Suliţă, şi mi-a propus serviciile sale. Am aşteptat un astfel de specialist ca domnul Iosif şi am început să adunăm materiale, să scriem cartea. La pregătirea ei pentru tipar m-a ajutat un alt jurnalist din raion – Andrei Romanţov. Şi iată că aveţi în faţă primele exemplare ale monografiei satul Marşinţi.
Autorul a fost felicitat de şefa Administraţiei Raionale de Stat Noua Suliţă, Evghenia Boiko, de preşedintele Consiliului Raional, Roman Crigan, de scriitorul Vasile Vascan, originar din raionul Noua Suliţă, iar ansamblul „Ţărăncuţa”, în frunte cu Sofia Roşca, a interpretat un cântec despre satul Marşinţi.
Întregul tiraj de 500 exemplare ale monografiei bilingve (în ucraineană şi română) „Satul meu Marşinţi” va fi tipărit până la 1 septembrie. După cum a dat asigurări autorul, Alexei Cherţoia, pe banii adunaţi de la realizarea cărţilor vor fi construite trei semne indicative la cele trei drumuri de intrare în sat. Doar marşinţenii se pregătesc să marcheze în 2019 aniversarea a 400 de ani de la prima atestare documentară a pitorescului lor sat.
Vasile CARLAŞCIUC
Fotografii de A. Romanțov
Satule, vatră frumoasă…