Sfântul Ierarh Nicolae, protectorul copiilor

turkish-st-nicholas-images

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit, an de an, pe 6 decembrie (stil nou) şi 19 decembrie (stil vechi). Conform tradiţiilor româ­neşti, sărbătoarea religioasă se suprapune cu venirea lui Moş Nicolae. Atât copiii, cât şi cei maturi îşi pregă­ tesc încălţările curate lângă uşă. Ca să le găsească dimineaţa pline cu daruri.

Sfântul Nicolae este cunoscut drept făcător de minuni şi apărător al credinţei, încă din timpul vieţii, Nicolae a fost recunoscut pentru faptele lui de milostenie şi pentru puterile lui tămăduitoare. Este protectorul marinarilor şi al călătorilor, ocrotitor al copiilor, şcolarilor, studenţilor, al judecătorilor, criminalilor, hoţilor, comercian­ ţilor, bucătarilor, sărbătorit laolaltă de ortodocşi, catolici şi protestanţi. Obiceiul de Sfântul Nicolae constă în aceea ca cei cuminţi să primească daruri, cei răi, nuieluşe. Dar se ştie că Sfântul Nicolae este protectorul tuturor copiilor, al şcolarilor, orfanilor şi fetelor sărace. Pentru toţi aduce câte ceva. Darurile pe care le aduce el sunt dulci şi parfumate, constând, în general, în fructe şi dulciuri. Se spune că, dacă de Sfântul Nicolae fumul sobelor iese în sus pe coş, vine ger. Dacă se lasă jos, va ninge mult. Dacă în acea zi e frig, va urma un an cu recolte bogate. Moş Nicolae vine pe furiş, în toate colţurile lumii. îl aşteptăm nerăbdători, în fiecare an, la orice vârstă. Moş Nicolae este moşul cu barbă albă, din care începe să ningă atunci când o scutură. Are grijă ca fiecare membru al familiei să primească un cadou, fie el cât de mic, dar nu uită niciodată vestitele vărguţe. îmbinând dărnicia cu asprimea, Moş Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinţi moderni, aşteptat deopotrivă de părinţi şi copii. Obiceiul împărţirii darurilor pe furiş, noaptea, e foarte vechi. Şi nu este întâlnit numai la români. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. în folclorul românesc, pe lângă lustruitul ghetuţelor şi aşteptatul darurilor dulci, această zi e prilej de făcut vrăji, farmece şi pronosticuri meteorologice, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se încearcă şi previzionarea rodului livezilor.

Добавить комментарий