De ziua lui Eminescu, la 15 iunie, teii din întregul areal spiritual românesc dau în floare. E copacul pe care poetul nostru naţional l-a proslăvit şi l-a numit sfânt. Câţiva tei, sub coroana cărora a fost inaugurat, la 15 iunie 2000, monumentul lui Eminescu la Cernăuţi, au sfinţit cu aroma florilor lor chipul în bronz al tânărului Eminescu, pornit spre culmele poeziei anume din vechea capitală a Bucovinei. Şi astăzi, 15 iunie 2022, aceleaşi flori sfinte încununează aura de slavă a lui Eminescu.
Reprezentanţi ai comunităţii româneşti din ţinut, ai autorităţilor locale s-au adunat să-l omagieze pe Eminescu prin depunere de flori vii. Mai întâi – la bustul Poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul, apoi – la monumentul lui din centrul oraşului, situat la câţiva zeci de paşi de clădirea fostului Gimnaziu german, unde a învăţat viitorul geniu al poporului român. N-au fost rostite cuvântări pompoase (evenimente tragice se petrec în ţară), ci au fost depuse flori în atmosfera sinceră şi cordială, creată de cântecele pe versuri eminesciene, interpretate acapella de către membrii Corului „Dragoş Vodă” sub bagheta lui Dumitru Caulea.
Apoi, la sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din centrul Cernăuțiului s-a desfăşurat un colocviu eminescian, ținut de doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, și de fostul arhivist Dragoș Olaru, colocviu moderat de Vasile Bâcu, președintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „M. Eminescu”.
Înainte de a trece la subiectul Eminescu, au urmat mesaje de salut din partea invitaților. Exact cu un an în urmă a fost deschis sediul Societăţii după reparaţii capitale şi Vasile Bâcu a ţinut să mulţumească din partea comunității românești Consulului General al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, pentru contribuţia sa nemijlocită la facilitarea acestor lucrări. La rândul său, Irina Loredana Stănculescu a mulțumit românilor din regiune pentru comemorarea Poetului național, exprimându-și dorința ca Ucraina cât mai devreme să devină membră în Uniunea Europeană, iar România o sprijină în acest drum. Acum urmează să fie realizată reconstrucţia Casei lui Aron Pumnul, care va găzdui Muzeul „Mihai Eminescu” din Cernăuţi.
Președintele Consiliului Raional Cernăuți, Ruslan Domnițac, în cuvântul său de salut a subliniat că poporul român nu este doar vecin și prieten, așa cum s-a crezut până acum, ci un popor-frate, care în clipele de grea încercare a dat dovadă de cel mai înalt sentiment de frăție și sprijin necondiționat pentru ucrainenii care au fugit de urgia războiului. Din partea Consiliului Regional a luat cuvântul Oleksii Voloșciuk, un promotor al proiectelor transfrontaliere ucraineano-române.
Doamna academician Alexandrina Cernov şi-a început relatarea cu citirea „testamentului lui Mihai Eminescu”, în care se subliniază că biserica şi şcoala sunt condiţiile necesare pentru păstrarea identităţii naţionale. Fostul arhivist Dragoș Olaru a abordat o temă mai puţin cunoscută – documente referitoare la Eminescu în arhivele statului din Cernăuți.
Directoarea muzeului „M. Eminescu”, Elena Tărâțeanu, a prezentat o copie a măștii mortuare a Poetului, care a ajuns la Cernăuţi datorită poetului-academician Vasile Tărâțeanu, aceasta fiind expusă la sediul Societății. La colocviu au participat șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, Cristina Paladean, publicista Maria Toacă, profesorii școlari Dorin Misichevici, Octavian Voronca. Cunoscuţii interpreții Natalia Proțiuc și Gheorghe Puiu au încheiat manifestarea cu un buchet de cântece.
Cântece pe versuri de Mihai Eminescu au răsunat şi la sediul Centrului Bucovinean de Artă, condus de Iurie Levcic. Acolo, în prezenţa Consulului General al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, şi a preşedintelui Consiliului Raional Cernăuţi, Ruslan Domniţac, elevilor de la şcolile româneşti din regiune, învingători ai concursului de eseuri, iniţiat de Biblioteca „Ion G. Sbiera” din Suceava, li s-au înmânat cadouri.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com