Statele lumii s-au îndatorat mai mult decât pot duce. În ciuda unei creşteri economice mai rapide, datoria globală se apropie de nivelul record din 2007. Avem acum o datorie globală de 244.000 de miliarde de dolari. Este de trei ori mai mare decât întreaga economie a lumii. Și este în continuare o problemă subapreciată, deși bulgărele datoriilor se rostogolește rapid și când se va prăbuși va crea pagube majore.
Cea mai mare parte a datoriei globale, aproape 75% din total, aparţine companiilor și guvernelor din întreaga lume.
Datoriile companiilor au crescut anul trecut până la aproape 73 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă un nivel record de 92% din PIB-ul mondial. În acelaşi timp, datoria publică, adică cea a guvernelor, a depășit 65 de mii de miliarde de dolari.
În timp ce creșterea datoriei corporatiste a fost concentrată pe piețele emergente, datoria publică a crescut mai repede pe piețele mature.
Japonia și Grecia sunt cele mai îndatorate țări din lume. Japonia se remarcă imediat cu o rată a datoriei de 238% din PIB. Asta înseamnă că întreaga economie japoneză, a treia ca mărime din toată lumea, nu produce valoare suficientă pentru a reuși să își plătească restanţele. Totuși, ce e interesant la Japonia este că, deși este supraîndatorată de mai bine de 3 decenii, nu are riscuri foarte mari de încetare de plăți pentru că cea mai mare parte a datoriei publice este deținută intern.
Nu același lucru se aplică și la Grecia, a doua cea mai îndatorată țară a lumii. Aici datoria este deținută de creditorii externi, deci ţara este mult mai vulnerabilă.
Nici Statele Unite nu stau foarte bine. Se situează pe locul 8, cu un raport de peste 100% din PIB, iar estimările recente ale Trezoreriei plasează datoria publică la 22 de mii de miliarde de dolari. China pe de altă parte se plasează în zona țărilor verzi. Are și ea o datorie a statului de aproape jumătate din PIB-ul național, însă deține și un bilanț remarcabil de sănătos. Însă lucrurile nu mai sunt atât de plăcute când vine vorba de totalul datoriei.
Sistemul este opac în China, îndatorarea s-a făcut cu ocolirea sistemului oficial, prin aşa numitele bănci-fantomă şi sunt estimări că datoria reală ar fi în ansamblu de circa 200% faţă de PIB.
În ultimii șase ani, piețele au început să își exprime îngrijorarea cu privire la datoriile ascunse sub preș. Deși cifrele sunt amețitoare, datoria globală încă este una dintre cele mai subapreciate probleme cu care se confruntă economia lumii. Începând din 2007, datoria globală a crescut, nivelul total a ajuns atunci la 320% din PIB-ul global.
Din 2008, guvernele au încercat să caute metode de a reduce nivelul datoriei, însă au agravat și mai tare problema. Foarte puține dintre datoriile asumate în ultimul deceniu au fost folosite în scopuri productive. Pe măsură ce salariile stagnează, populația împrumută pentru a finanța consumul. Companiile împrumută pentru a finanța achizițiile, iar Guvernele împrumută mai degrabă pentru a finanța cheltuielile curente, decât pentru infrastructură și alte investiții strategice.
În prezent, o reducere bruscă a îndatorării ar risca o recesiune, făcând ca rambursarea să fie și mai dificilă. Diminuarea cadrului datoriei publice ar necesita guvernele să majoreze impozitele și să reducă cheltuielile, ceea ce ar afecta activitatea economică.
Costurile datoriei sunt acum transferate de la o generație la alta. Însă, la un moment dat, va deveni nesustenabilă. Povestea Greciei se poate reedita la scară globală.