Cercetătorii au sesizat o accelerare a ritmului de topire a stratului de gheață în zona Groenlandei. Stratul de gheaţă scade mult mai repede decât era preconizat, procesul fiind de șapte ori mai alert decât în anul 1990, potrivit studiilor recente ale Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice. Consecinţele sunt alarmante pentru o bună parte a populaţiei de pe Glob, atât în ceea ce priveşte posibilele inundaţii devastatoare, cât şi schimbările climatice radicale. Astfel, nivelul mărilor ar putea creşte cu 67 de centimetri până în anul 2100, cu 7 centimetri mai mult decât arătau predicţiile anterioare. Cifrele arată că mai bine de 400 milioane de oameni riscă să fie afectați de inundaţii până la finalul secolului, faţă de cele 360 de milioane pe care le indicau studiile anterioare. De asemenea, consecinţele vizează creşterea riscului de a se produce furtuni deosebit de puternice. „Nu este vorba despre evenimente improbabile sau lipsite de importanţă”, a spus Andrew Shepherd, profesor la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, şi unul dintre autorii studiului. Groenlanda a pierdut aproximativ 3,8 trilioane de tone din 1992 până în prezent, iar rata de topire a crescut de la 33 miliarde de tone la 254 miliarde de tone anual. Spre deosebire de restul gheţarilor din zona arctică, cea din Groenlanda este influenţată masiv de creşterea temperaturilor de la sol.
Problemele climatice sunt intens discutate la Madrid, unde are loc a doua săptămână a conferinţelor Organizației Naţiunilor Unite. Nemulţumiţi de ritmul încet al negocierilor, activiştii au organizat un marş de amploare în centrul capitalei Spaniei, în frunte cu suedeza Greta Thunberg.