Tendinţa creşterii numărului îmbolnăvirilor de cancer se menţine şi ea constituie o problemă actuală în întreaga lume. În fiecare an în Ucraina sunt înregistrate 160 mii de noi cazuri de îmbolnăviri de cancer, iar 90 mii de decese sunt cauzate anume de această boală. La evidenţă sunt luate 1 milion 150 mii de persoane, 650 mii dintre care au fost trataţi cu cinci ani şi ceva în urmă. În anul 2016 în oraşul Cernăuţi au fost diagnostice 702 îmbolnăviri de cancer, pe primul loc se află cancerul mamar, pe locul doi – cancerul de colon şi pe locul trei – cancerul de piele.
Luând în calcul rezultatele tratării bolilor oncologice, se cere menţionat faptul că în această privinţă au fost înregistrate anumite succese în acest domeniu, graţie elaborării şi aplicării în practică a metodelor complexe şi combinate de tratare, perfecţionării metodelor chirurgicale şi de chimioterapie.
Tot timpul mă frământă o întrebare: de ce cu 8-10 ani în urmă când noi, medicii-oncologi, intram în saloanele pacienţilor unde erau, de obicei, cinci femei, suferind de cancer mamar cam de aceiaşi vârstă, şi boala era în unul şi acelaşi stadiu. Au fost operate de unul şi acelaşi chirurg. Iar dintre aceste femei trei sunt în viaţă şi acum, iar două au decedat în decursul a doi ani după operaţie. Consider că această problemă mă preocupă nu numai pe mine, dar şi pe medicii-oncologi din întreaga lume. De ce nu obţinem rezultate mai bune? Succesul tratării bolilor oncologice depinde de diagnostica morfologică modernă.
Imunohistochimia deseori este decisivă în diagnosticarea tumorii maligne. Potrivit mai multor date, după desfăşurarea testării imunohistochimice diagnoza primară a fost schimbată în 20-40 la sută dintre cazuri. În afară de aceasta, metoda respectivă este aplicată cu scopul determinării receptorilor estrogeni şi progresteroni în cazul cancerului mamar şi în baza aceasta este elaborată tactica tratamentului. Cu ajutorul imunohistochimiei sunt determinaţi şi marcherii proliferării în cazul cancerului la glanda tiroidă, cancerului colorectal. Ea asigură pronosticarea unui tratament mai eficient. Astfel, schema chimioterapiei trebuie să corespundă unui tip concret de tumoare malignă. Alegerea unei scheme nepotrivite de terapie va fi neeficientă, ba chiar dăunătoare.
În concluzie, tratarea eficientă a cancerului depinde de stabilirea corectă a diagnozei, iar aceasta este imposibil fără testările imunohistochimice. În baza lor se poate alege cea mai eficientă cale de tratament pentru un bolnav concret.
În ultimii ani s-a schimbat cardinal atitudinea faţă de diagnosticarea şi tratarea bolilor oncologice. Iar dezvoltarea rapidă a diagnosticării moleculare a servit drept imbold pentru apariţia unei atitudini individuale, principial noi, în oncologie.
Drept bază pentru atitudinea personificată faţă de tratarea bolilor oncologice serveşte constatarea mai multor biomarkeri ai pacientului concret. Aceşti biomarkeri sunt reprezentaţi de anumite proteine, gene şi fermenţi, aceştia fiind identificaţi prin diferite metode de laborator, astfel se poate determina rolul lor în procesul oncologic.
Lupta împotriva bolilor oncologice constituie o provocare serioasă pentru multe ţări ale lumii. Experienţa avansată atestă că dacă extinderea bolii este luată sub control şi este asigurată o diagnosticare calitativă, atunci şi tratarea pacienţilor este pe deplin posibilă. Ucraina dispune de un potenţial serios de tratare a bolilor oncologice – cercetările ştiinţifice, utilaj performant, medicamente şi, desigur, specialişti calificaţi.
Oleksandr CIORNYI, oncolog principal netitular al Direcţiei orăşeneşti de ocrotire a sănătăţii Cernăuţi, candidat în ştiinţe medicale.