Sculptorul român, Alexandru Paraschiv, care în decursul unui sfert de veac a trăit și a creat în Japonia, Franța, Coasta de Aur, s-a întors la origini. Şi-a deschis un atelier pe malul Dunării, la Ostrov, în judeţul Constanţa, unde creează în linişte, modelând în lut, piatră şi fier. Îşi doreşte ca frumuseţile Dobrogei să ajungă cunoscute în toată lumea.
Calităţile artistice ale sculptorului Alexandru Paraschiv (61 de ani) l-au recomandat în toată lumea, iar talentul se reflectă în lucrările de artă pe care le-a realizat şi care se regăsesc în colecţii private din Franţa, Austria, SUA, Canada, Japonia, dar şi în participările la saloane şi galerii din Paris, Budapesta, Nagano – Japonia, Silistra Bulgaria, scrie „Adevărul”.
Despre Alexandru Paraschiv au auzit şi japonezii, care i-au comandat lucrări ce se află şi astăzi amplasate la Universitatea Kyushu şi în localitatea Fujimikogen, pentru una dintre ele străinii plătind 20.000 de dolari. În urmă cu 20 de ani a participat la un concurs în Japonia, unde, din 800 de candidaţi din 14 ţări au fost aleşi doar 7 artişti.
Unul dintre ei a fost călărăşeanul Alexandru Paraschiv. „Atunci când sufletul se deschide şi starea e pozitivă, se deschid şi căile. A fost o perioadă frumoasă, interesantă, am întâlnit oameni minunaţi“, îşi aminteşte artistul.
„Ca orice artist care este peste graniţe, m-am hrănit cu originalul. Pot să spun, făcând o glumă, că am fugit din ţară ca să văd muzee. A fost de bun augur, dar este greu de explicat ce am trăit şi ce am simţit departe de ţară. Am avut condiţii de lucru excelente, am întâlnit oameni minunaţi, m-am desăvârşit ca artist, dar gândul mi-era tot acasă. Părinţii erau la Călăraşi, şi acest lucru a contribuit la hotărârea mea“, povesteşte Alexandru Paraschiv. În 2013, după ce s-a consacrat ca artist în străinătate, sculptorul a decis să se întoarcă acasă. Acum şi-a găsit liniştea pe malul Dunării.
„La Ostrov, un sculptor care pune mâna mai întâi şi mai întâi pe lut, găseşte aici din plin acest material, în culori, structuri şi omogenităţi diferite. Când am aprofundat istoria locului, am înţeles că la o adâncime de numai un metru veşniceşte o istorie cu o valoare specială, care trebuie scoasă la lumină, din care noi, artiştii, ne putem inspira“, explică sculptorul, care pune în centrul creaţiei sale omul.
„Mi se potriveşte caracterul oamenilor, mi se potriveşte zona cu alternanţa anotimpurilor ei. După ce am trecut prin marile muzee ale lumii, mi-am dat seama că noi avem un patrimoniu pe care nu-l punem în valoare, de o mare bogăţie artistică“, spune sculptorul.