La 11/22 septembrie 1789, cu 232 de ani în urmă, a avut loc Bătălia de la Râmnic, parte din Războiul Ruso-Austro-Turc din 1787-1792.
Oştile imperiale au dat o bătălie crâncenă pe pământ românesc, în apropiere de Râmnicu Sărat, sub un deal de lângă satul Căiata, la o milă de Târgu Cucului (astăzi – Dumbrăveni) și la o milă de apa Râmnicului (Râmna). Generalul rus Aleksandr Suvorov, acționând împreună cu generalul prinț austriac Josias de Saxa-Coburg, a atacat principala armată otomană, condusă de marele vizir Cenaze Hasan Pașa. Rezultatul a fost o victorie zdrobitoare ruso-austriacă.
În calitate de comandant-șef al tuturor forțelor ruso-austriece, Suvorov a luat comanda armatei aliate. Forțele rusești constau în 9 batalioane de infanterie incomplete, 9 escadroane de carabinieri, 2 regimente de cazaci și o mie de arnăuţi (moldoveni înarmați), totalizând aproximativ 6,5 mii de oameni. Din totalul forțelor rusești, aproximativ 3400 erau forțe de cavalerie. Austriecii dispuneau de 10 batalioane de infanterie și 30 de escadrile de cavalerie și două detașamente de arnăuți (în total, aproximativ 18 mii de oameni incluzând arnăuții). Astfel, numărul de trupe combinate ruso-austriece a fost de aproximativ 25 de mii de soldați și ofițeri.
Cu pierderi minime de aproximativ 700 de oameni, Suvorov a provocat zeci de mii de victime în tabăra turcilor, care s-au retras complet din Principatele Dunărene. În afară de pierderile foarte grele suferite, turcii au pierdut și toată artileria. După alte surse istorice se consideră că aliații au avut 617 victime, iar pierderile turcești sunt cuantificate astfel:7000 de turci au murit în fortificații, 3000 au fost răniți și peste 8000 au murit înecați.
În urma victoriei din această bătălie, împăratul Iosif al II-lea i-a acordat titlul de „conte al Sfântului Imperiu German” generalului rus Aleksandr Suvorov, iar împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a, – titlul de „Conte de Râmnic”. Iar vizirul otoman Cenaze Hasan Pașa a fost demis pe 2 decembrie 1789, după înfrângerea suferită. În același timp, Habsburgii au ocupat toată Ţara Românească până la terminarea războiului, iar domnitorul Nicolae Mavrogheni a părăsit Bucureștiul la 26 octombrie 1789.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberi.com