În Ucraina, în chinuri grele, se naşte o nouă şcoală. Autorii concepţiei reformelor în învăţământul mediu general se orientează spre Europa şi caută să dezrădăcineze totul ce a rămas în domeniul dat din perioada sovietică. De la anul viitor se va trece la învăţământul de doisprezece ani. Majoritatea inovaţiilor propuse revin şcolii de gradul III. Învăţământul de bază îl vor asigura şcolile de gradul l-ll, iar învăţământul mediu şi profesional — şcolile de gradul III. După absolvirea clasei a noua doritorii de a obţine studii medii şi profesionale vor susţine teste şi vor fi înscrişi în şcolile de gradul III. Acestea urmează să fie şcoli de profil. Absolvenţii, primind atestatul de maturitate, vor avea şansa de a-şi continua studiile la colegii sau instituţii de învăţământ superior sau se vor alege deja cu o profesie.
Pentru şcolile cu limba ucraineană de predare aceste inovaţii nu constituie mari probleme, ceea ce nu putem spune despre şcolile în care obiectele sunt predate în limbile minorităţilor naţionale, română, bunăoară. Este clar că va scădea numărul şcolilor de gradul III. După cum îşi dau seama însuşi profesorii, într-un raion vor funcţiona doar câteva şcoli medii cu anumite profiluri, restul vor fi şcoli de gradele l-ll. Problemele şi îngrijorările apar în ceea ce priveşte predarea limbii şi literaturii române în clasele superioare. Proiectul reformei învăţă mântului mediu general a fost plasat pe site-ul Ministerului învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei pentru a fi discutat şi după discuţiile pe scara întregii ţări el urmează să fie adoptat. Prin urmare, este obligată să înainteze propuneri şi comunitatea românească din ţară, care îşi apără fiecare şcoală. Primul punct din proiectul dat se referă la studierea limbii de stat. Nimeni în şcolile româneşti nu pune la îndoială importanţa cunoaşterii cât mai bine a limbii ucrainene de către elevi. Dar, în acelaşi timp, profesorii demonstrează necesitatea şi eficienţa studierii obiectelor în limba maternă. Din concepţia reformei învăţământului mediu general reiese că în clasele superioare nu vor fi nici cele trei ore pe săptămână de limba şi literatura română, lată de ce aceasta a trezit protestul profesorilor români. Şeful Secţiei de învăţământ din cadrul Administraţiei Raionale de Stat Herţa, Octavian Magas, s-a încumetat şi a expediat o adresare către Ministerul învăţământului şi Ştiinţei, explicând că 95 la sută din populaţia raionului o constituie românii şi învăţământul mediu general trebuie să se facă în limba română.
La 1 septembrie 2018 elevii din clasa întâi vor începe procesul de învăţământ de doisprezece ani. Şcoala medie de bază reformată va fi pusă în funcţiune în 2022, din 2027 — şcoala de profil, iar la 1 septembrie 2029 se vor aşeza în bănci elevii primei clase a douăsprezecea. Deci, pe etape urmează să fie soluţionate toate problemele cauzate de reformarea sistemului de învăţământ. Primul punct din cele 10 competitivităţi ale şcolii ucrainene noi este comunicarea în limba de stat (şi în limba maternă dacă aceasta nu coincide cu cea de stat). Elevii trebuie să poată explica prin mijloacele lingvistice întregul spectru al fenomenelor sociale şi culturale: în procesul de învăţământ, acasă, în timpul liber… Deci, trebuie să cunoască limba maternă şi cea de stat, dacă ne referim la şcolile româneşti. Numai aşa poate fi tălmăcit acest punct al concepţiei reformei învăţământului. Profesorii de română trebuie să lucreze în sudoarea frunţii în şcolile de gradele III, iar, potrivit propunerilor reformatorilor, în şcolile medii de bază şi de profil munca lor se reduce doar la orele facultative la obiectul dat, fapt care a şi trezit îngrijorarea pedagogilor de la şcolile româneşti. În unele sate din raioanele cu populaţie românească din regiune sunt adunate semnături întru susţinerea învăţământului în limba maternă. Bunăoară, la Târnauca, raionul Herţa, au fost adunate circa o mie de semnături. Părinţii din îndemnul propriu vin la şcoală şi-şi pun semnăturile sub adresare. Pe timpuri, la Şcoala medie de aici, care a înveşnicit numele poetului român Vasile Bogrea, în cadrul unui seminar regional fostul Consul General al României la Cernăuţi, Romeo Săndulescu, a numit profesorii de română „apostoli ai neamului”. Şi iată că se pune la cale constrângerea cercului de activitate a acestor „apostoli”. În apărarea lor şi a şcolii româneşti trebuie să se pronunţe în mod deosebit oameni cu împuterniciri, cu mandatele încrederii, iar opinia publică să-i susţină.
Clasele superioare sunt decisive în formarea personalităţii elevilor. Iar lecţiile de literatură şi limba maternă au o influenţă mare la educarea cetăţeanului. Ele asigură continuitatea învăţământului în limba maternă. Viitorii profesori de matematică, fizică, chimie, biologie etc. pentru şcolile cu predarea în limba română vor studia obiectele de specialitate în limba ucraineană. Deci, pentru ei baza posedării limbii române rămâne cea pusă în şcoala medie, care urmează să fie perfecţionată de sine stătător.
Lipsa orelor obligatorii la limba şi literatura română în şcolile de bază şi de profil va cauza şi rărirea rândurilor „apostolilor neamului”, precum şi a doritorilor de a studia româna la universitate. Atât timp cât concepţia noii şcoli se află la etapa discutării ei, trebuie de acţionat cu argumente şi cu fermitate, căci e cu mult mai uşor să previi incendiul decât să-l stingi.
La Şcoala medie din Băhrineşti, sat situat chiar la frontiera cu UE, este un minunat cabinet de limba şi literatura română, unde ţine lecţii profesoara Elena Adruhovici. Doamna Elena afirmă că la şcoala din satul ei natal limba română e la ea acasă şi aşa trebuie să fie şi în continuare, în pofida oricăror reforme.
Vasile CARLAȘCIUC