Laptele muls de la „Joienele”, întreţinute în gospodăriile individuale ale sătenilor noştri, trebuie să fie de standard european: de calitate extra, superioară şi de prima calitate. Aceste cerinţe drastice urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018, dar din indulgenţa ministerului de resort, ele vor acţiona de la 1 iulie, adică peste şase luni, când populaţia de la sate va fi pregătită moral, şi nu numai, pentru asemenea schimbări radicale.
Ca atare, dispare laptele de calitatea a doua, luat în considerare de standardele naţionale, intrate în vigoare cu douăzeci de ani în urmă. Iar după cum afirmă funcţionarii din Guvern, trecerea de la laptele de calitatea a doua la cel de calitatea întâi nu cere cheltuieli suplimentare şi multă bătaie de cap, ci respectarea obişnuită o regulilor de igienă, prescrise pentru îngrijirea vitelor.
Dar nu aceasta este problema strategică. Ea constă în crearea aşa-numitelor cooperative ale laptelui, unde vor fi respectate regulile fitosanitare, iar ţăranii vor avea posibilitate să vândă lapte la preţ convenabil. Va apă- rea şi interesul de a creşte vite.
Cu ani în urmă specialişti din spaţiul comunitar au încercat să pună la cale un astfel de experiment în raionul Storojineţ. Sătenii au fost chiar stimulaţi să crească vaci de rase productive, a apărut şi o firmă de prelucrare a laptelui „Molocinyi krai”, adică „Ţinut al laptelui”. Firma a dat faliment din cauză că această afacere bună a nimerit în mâini necinstite, iar sătenii nu s-au lăsat înşelaţi. Experienţa raionului Storojineţ referitor la crearea cooperativelor era pe cât să fie propagată în întreaga ţară, dar s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Probabil, că în curând, după trecerea la standardele europene la producţia de lapte, ideea cooperativelor îşi va găsi iarăşi realizare în raionul Storojineţ, raion cu condiţii excelente pentru creşterea animalelor.
– Ar fi bine să fie aşa, îşi exprimă părerea primarul satului Ropcea, dl Ilie Olar. La noi în sat am creat o cooperativă a laptelui – „Ţărăncuţa”. Acolo există şi frigorifer, şi laborator pentru determinarea calităţii laptelui achiziţionat de la gospodarii din sat. Acum, în perioada de iarnă, nu se achiziţionează lapte, dar cred că odată cu încălzirea timpului cooperativa va începe să funcţioneze. Pentru săteni vinderea laptelui e o copeică în plus, cu atât mai mult că pensiile sunt mici de tot – cu 1.500 de grivne chiar la sat e greu să te înconjori. Ar fi bine să fie create mici întreprinderi de prelucrare a laptelui, căci aceasta ar opri scăderea şeptelului de vite. În prezent şi în satul nostru se observă o reducere a numărului de vaci cu lapte.