Vrednic fiu al meleagurilor mioritice –  Ilie Motrescu

30 07 2021 LC POEZIE

Zilele acestea s-au împlinit 52 de ani de la moartea tragică a unuia dintre cei mai talentați poeți români nord bucovineni din perioada postbelică – Ilie Motrescu din Crasna. În luna august se împlinesc 80 de ani de la nașterea sa.

Debutul manifestărilor omagiale a avut loc la București prin expoziția tematică la Muzeul Literaturii Române. De pregătirea și amenajarea ei s-a ocupat dl Laurențiu Dragomir, președintele Asociației APP Protecția Patrimoniului. La începutul lunii viitoare această expoziție va fi adusă la Crasna, unde vor fi organizate și manifestări omagiale.

Asemenea expoziții, omagieri, prezentări de carte și discuții despre talentatul poet crăsnean și tragicaul său destin urmează să aibă loc în mai mute localități din Nordul Bucovinei. Or, acest vrednic fiu al meleagurilor noastre mioritice nu trebuie dat uitării.

Până vom vorbi mai detailat de poet,  viața și opera sa, propunem atenției cititorilor noștri câteva poezii de ale poetului din placheta „Hora vieții”. Păcat că hora vieții poetului, ziaristului, profesorului, animatorului vieții culturale,  marelui și neînfricatului Ilie Motrescu a fost atât de repede și brusc întreruptă. Urmele sale pe acest Pământ au rămas nemuritoare…

Eleonora SCHIPOR

 

Ilie MOTRESCU

RUGĂCIUNE

Rogu-mă, sfinte Părinte,

ruga mea cea mai fierbinte

să te-nduri a-mi da și mie

o făclie din tărie

pentru vremea ce-o să-mi vie.

Rogu-mă, sfinția ta,

să mă miluiești cu-o stea

să-mi ardă să pot vedea

când voi fi a mă pleca

peste neființa mea.

Când voi fi a mă sfinți

fără tine într-o zi,

când va fi ca să cobor

treptele din viitor,

să alunec,

să mă-ntunec.

 

Semn

Sub muntele bătrân și-mpădurit

molizii grei se prăbușesc în mit,

străbunii mei se prăbușesc și ei

cu vremile de-a valma peste zei.

Și-așa cum vin din coame de Carpați

se-ntunecă genunea de bărbați

scoborâtori din semeția dacă

se luptă-aici cu moartea și se-mpacă.

Până aici veniră să se-nfrunte

virtuțile romane cu cremenea din munte;

molizii tari și brazii aici s-au prăbuşit

peste mânia turcului pocit.

Cu brațul vlăguit de grele arme

sub muntele acesta Ștefan doarme…

Sub muntele acesta neamul meu

răsare-ntre Pământ și Dumnezeu.

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

Добавить комментарий