Un mare filosof din antichitatea elenă afirma că în timpurile grele apar oameni puternici, iar în timpurile mai ușoare – oameni slabi. Este vorba de personalități care decid soarta omenirii, personalități cu voință puternică sau slabă.
Când mersul istoriei Bucovinei s-a apropiat de unul din punctele sale culminante, imediat după Primul Război Mondial, iar populația ei pomenindu-se la o răscruce de drumuri, în viața politică a apărut o astfel de personalitate proeminentă – Iancu Flondor, supranumit „arhitectul Unirii”. La 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Reședinței Mitropoliților Bucovinei din Cernăuți s-a decis unirea Bucovinei cu patria istorică – România. În fruntea mișcării unioniste s-a aflat Iancu Flondor, nobil din Storojineț. În amintirea acestui eveniment, la 28 noiembrie este marcată Ziua Bucovinei.
Pentru a douăsprezecea oară marcarea Zilei Bucovinei la Cernăuți a fost organizată de colaboratorii publicației „Zorile Bucovinei”. Și de fiecare dată evenimentul începe cu comemorarea lui Iancu Flondor, la mormântul acestui bărbat al neamului românesc bucovinean, situat în fața Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din suburbia Maidan a Storojinețului. Inițiativa lansată de redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma, este susținută de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Consulatul General al României la Cernăuți, precum și de protopopiatul Storojineț în persoana protopopului de Storojineț Vasile Covalciuc. De data aceasta parastasul la mormântul lui Incu Flondor a fost oficiat de protoiereul Gheorghe Covalciuc. Jurnalista Felicia Nichita-Toma, administrator al portalului „Zorile Bucovinei”, a relatat despre istoria Zilei Bucovinei la publicația „Zorile Bucovinei”. Apoi cuvântul i s-a oferit ministrului plenipotențiar, reprezentantului Consulatului General al României la Cernăuți, Nicolae Dan Constantin, care a accentuat asupra importanței cunoașterii și cinstirii memoriei înaintașilor noștri, care au contribuit la prosperarea neamului românesc. Publicistul, scriitorul și președintele Societății „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, a vorbit despre aura ținutului bucovinean, ca ținut al toleranței, iar președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă, înainte de a citi „Odă Bucovinei” (un nou sonet de-al său), și-a amintit cum a fost găsit mormântul lui Incu Flondor, după ce au trecut peste el, în 1944, tancurile sovietice. Niște români din Maidan l-au însemnat cu o cruce de lemn ca apoi aceasta să fie înlocuită cu o cruce din piatră, adusă din România. Au elogiat personalitatea „arhitectului Unirii” primarul CT Ciudei, Anatolie Pițul, jurnaliștii Maria Toacă și Vasile Carlașciuc. Oaspetele din România, Ioan Ițco, directorul revistei „Dacia străbună”, și-a spus opinia în privința ridicării unui bust lui Iancu Flondor.
Tânăra interpretă, Alueta Socolovschi, a încheiat comemorarea lui Iancu Flondor cu unul din imnurile limbii române – „Pentru ea la Putna clopot bate…”.
De fapt, acest cântec a răsunat apoi în Palatul Național al Românilor din Cernăuți, în interpretarea unui alt tânăr talent al Bucovinei – Dumitru Paulencu. Dar înainte de aceasta Dumitru Paulencu a interpretat în fața celor prezenți la partea a doua a festivității consacrate Zilei Bucovinei, Imnul României. Organizatoarea și moderatoarea sărbătorii, Felicia Nichita-Toma, a invitat colective și interpreți, care au redat atmosfera muzicală a „dulcii Bucovine”: Carolina Jitaru, Gheorghe Puiu, Maria Moraru, Maria Dovghei, Vladimir Startulat, Gheorghina Pascal, Natalia Proțiuc, tânăra interpretă Daria Crețu, grupul vocal „Țărăncuța”, condus de Sofia Roșca, corurile „Dragoș Vodă”, „Armonia”, grupul vocal „Fetele din Bucovina”, Ansamblul vocal „Speranța” de la Liceul „Ion Neculce” din Boian, dirijat de Elena Toma.
În finalul sărbătorii, participanții s-au prins într-o horă simbolică.
(V.K.)
Foto Maria Andrieș
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com