La 1 Decembrie 2017, se împlinesc 99 de ani de când, la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, a avut loc cel mai însemnat act din istoria României. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate „Declarația de Unire cu Țara”, care a însemnat făurirea Statului Național Unitar – România.
Evenimentul este marcat cu mult fast în fiecare an și la Cernăuți prin depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentul lui Eminescu, spectacole susținute de artiști români cu renume. Tradițional, în amurgul zilei de 1 decembrie , Consulatul României la Cernăuți organizează o recepție oficială. În acest an recepția are loc la restaurantul Palazzo de pe strada Rusă din Cernăuți. Consulul General al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan, împreună cu soțul, domnul consul Aurelian Rugină, invită să participe personalitățile de vază din ținut, diplomați, reprezentanți ai administrației publice, liderii asociațiilor românești și reprezentanții mass-media, etc. De regulă, îmbracă fracul și papionul și alți musafiri, care nu au avut „onoarea” de a intra în posesia unei invitații. Considerat a fi unul dintre cele mai frumoase și selecte restaurante din oraș, „Palazzo” oferă mâncăruri tradiționale ucrainene, românești sau moldovenești, precum și bucate din bucătăria europeană. Restaurantul are două săli prevăzute pentru 70 și 300 de persoane. Cel mai probabil, recepția din acest an va avea loc în sala mare, pentru că numărul invitaților de fiecare dată devine tot mai impresionant. Se intonează imnurile României și Ucrainei, se vorbește frumos și cu mult patos despre importanța evenimentului. Apoi lumea este poftită la masa cu mâncăruri copioase, unde vinul și țuica curge din plin în paharele musafirilor. În cele din urmă se încinge hora mare, la care sunt convinși să se prindă și ucrainenii și se urează cu însuflețire „La mulți ani, România!”. Toată distracția costă enorm și este plătită de Consulatul General al României. Zeci de mii de euro ajung în buzunarele patronilor de restaurante, în loc să fie folosiți pentru necesitățile școlilor și grădinițelor românești, sau pentru restaurarea Casei memoriale Aron Pumnul din Cernăuți, care continuă să zacă în paragină. Culmea e că toate acestea se întâmplă în timp ce limba română trece prin momente cumplite și riscă să fie scoasă din școlile noastre. Halal de aşa distracție pe osemintele limbii române și câte palme merită oare obrazul nostru îngroșat de nepăsare.