La 12 septembrie, stil nou, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Avtonom, un adevărat mărturisitor al credinței creștine, ale cărui moaște au fost găsite „cu totul întregi și neputrezite”. De la Sfântul Mucenic Avtonom ne-au rămas cuvintele: «Atunci când ne dedicăm viața lui Hristos, putem schimba lumea în jurul nostru chiar dacă suntem singuri!”.
Sfântul Mucenic Avtonom a trăit în timpul când la Roma era împărat Dioclețian (284-305). El a fost episcop în Italia. Sfântul Avtonom și-a îndeplinit îndatoririle apostolești cu râvnă, drept care mulți păgâni au fost botezați în Hristos și o mare comunitate a fost formată, comunitate a cărei biserică a primit hramul Sfântului Arhanghel Mihail. Devotamentul şi râvna lui Avtonom în răspândirea credinţei creştine i-au umplut de mânie pe păgâni, care au hotărât să-l înlăture din mijlocul lor. Deci, fiindcă păgânii îl urau, atunci când acesta a revenit în Bitinia să slujească împreună cu Claudiu, au năvălit în biserică, i-au alungat pe creştini şi l-au ucis cu pietre, în afara cetăţii. Şi aşa a primit Sfântul Avtonom cununa muceniciei din mâinile Domnului Iisus Hristos.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 12 septembrie este sărbătorit Sfântul Alexandru, cunoscut de credincioși și sub numele de „protectorul omenirii”. Sfântul Alexandru se numără printre marii ierarhi ai Bisericii și este recunoscut ca un apărător curajos al credinței creștine. El a trăit în prima parte a secolului al IV-lea, în timpul domniei Sfântului Împărat Constantin cel Mare. El a fost discipolul Arhiepiscopului Mitrofan al Bizanțului. Deși nu a avut o educație formală, Sfântul Alexandru a trăit o viață simplă și virtuoasă. Datorită calităților sale, el a fost considerat demn să slujească alături de Sfântul Mitrofan și, ulterior, a ajuns el însuși Patriarh. Sfântul Alexandru este unul dintre cei mari cuvioși, respectați pentru viața și minunile pe care le-a săvârșit. Patriarhul din vremea aceea al Constantinopolului, Sfântul Mitrofan, în vârstă înaintată, l-a rugat pe Alexandru să îl reprezinte la primul Conciliu de la Niceea. Acolo, Sfântul Alexandru a apărat cu tărie religia și credința împotriva lui Arie, care propaga erezia că Fiul nu este veșnic, ci a fost creat de Tatăl. După încheierea Sinodului, un înger i-a apărut Patriarhului și i-a dezvăluit că succesorul său pe tronul ecleziastic va fi Alexandru, slujitorul său. După ce a devenit Patriarh al Constantinopolului, Sfântul Alexandru, chiar dacă avea aproape 70 de ani, a continuat să apere Credința Ortodoxă în fața intrigilor lui Arie și a susținătorilor săi.
Semnele timpului, încetățenite în decursul veacurilor când oamenii nu se foloseau de serviciile meteorologice, arată că, dacă pomușoare sunt multe, toamna va fi ploioasă, iar iarna – cu zăpadă. Dacă seara e cald, e semnul unei recolte bogate în anul următor. Dacă albinele încep să închidă stupul, iarna va fi timpurie. Vremea se va încălzi, dacă în aer zboară mreje de păianjen. Dacă păsările zboară mult în cercuri, toamna va fi uscată și rece. Plantele nu-și desfac butoanele florilor, în curând va ploua.
Unele semne ale timpului nu mai sunt actuale, deoarece în natură au avut loc mari schimbări climatice.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com